Conferinţa ZF/ Raiffeisen Branduri româneşti, Oradea. Brandurile româneşti se pot dezvolta pe pieţele externe, dar antreprenorilor români le trebuie curaj să mai facă un pas în business

În plină criză a forţei de muncă, fondatorii brandurilor româneşti puternice vorbesc despre importanţa resursei umane în dezvoltarea companiei şi pentru susţinerea brandului în faţa clienţilor finali şi a partenerilor de afaceri.

Tinerii care se pregătesc pentru a lucra în companiile româneşti ajung să reprezinte cel mai important capital din companie, de investiţia fondatorului unei afaceri în angajaţii săi depinzând chiar evoluţia ulterioară a firmei. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns antreprenorii locali din Bihor, care au participat la conferinţa Branduri româneşti, organizată de ZF la Oradea, cu sprijinul Raiffeisen Bank.

Evenimentul a reunit peste 120 de participanţi, antreprenori, consultanţi, care au încercat să contureze reţeta de creare şi creştere a brandului local şi au dezbătut cât de greu se construieşte un brand şi cum s-au adaptat schimbărilor din piaţă.

„Cea mai importantă valoare din Optimedia sunt oamenii, suntem 480 în prezent. Am investit în oameni, ne îndreptăm anul acesta spre 28 mil. euro cifră de afaceri şi la EBITDA de 15%. Nu avem director de resurse umane pentru că eu ca director general mă ocup personal de recurtare. Mă lupt să rămân un om abordabil“, a spus Marius Pantiş, director general al Optimedia, producător de uşi şi ferestre din aluminiu şi PVC, cu o istorie pe piaţa locală de 28 de ani.

Compania a pornit cu paşi mici, însă investiţiile permanente în hale de producţie şi în oameni a dus la dezvoltarea pe piaţa locală. În prezent, Optimedia colaborează cu peste 1.000 de dealeri din Europa, care cumpără ferestrele fabricate în România. Participarea la târguri internaţionale este unul dintre aspectele pe care mizează Optimedia pentru a găsi noi parteneri şi a fi prezenţi pe pieţele externe.

Firmele locale se luptă pe o piaţă competitivă, invadată de giganţii internaţionali care pun în joc bugete uriaşe de marketing.

Compania de cablu RCS&RDS, liderul pieţei locale de servicii de televiziune şi de internet fix, construieşte însă brandul mizând pe serviciile oferite.

„Brandul a fost construit mai mult prin servicii. Am privit piaţa diferit faţă de competitori. Ei alocă bugete imense pentru a-şi dezvolta brandul. Am avut publicitate, trebuia să o facem, dar nu avem bugete foarte mari pentru partea de publicitate media pentru că preferăm ca acel buget să-l alocăm publicităţii door to door“, a spus Nelu Dumea, director regional al RCS&RDS.

Marcel Anghel, fondator şi director general al Qubiz, compania locală specializată în furnizarea de soluţii şi servicii IT în regim outsourcing şi una dintre cele mai dinamice firme din Europa, crede că retenţia oamenilor este importantă, mai ales în contextul actual, în care antreprenorii caută angajaţi calificaţi. „Avem copii extrem de buni şi aici cred că putem câştiga mult în viitor. Explorăm zonele tehnologice cu care încă ne jucăm, zona de fin-tech, sănătate, care cred că vor fi foarte importante“, a spus Marcel Anghel.

Planul antreprenorului cu 30 de ani de experienţă în domeniul IT urmăreşte deschi­derea unui campus de inovaţie şi tehnologie în următorii cinci ani, investiţie pentru care estimează un buget de 20-30 mil. euro.

„Ingredientele pentru un brand puternic sunt echipa, munca şi timpul. Avem nevoie de timp ca un brand să devină puternic, dar avem nevoie de o echipă bună şi inteligentă şi foarte multă muncă“, a spus şi Dan Pavel, directorul general al Benvenuti, unul dintre cei mai mari retaileri de încălţăminte de pe piaţă, care a ajuns în prezent la 130 mil. lei cifră de afaceri şi la 55 de magazine sub două branduri.

Pentru ca brandurile locale să se diferenţieze, acestea trebuie să intre pe o nişă şi să aducă ceva nou faţă de oferta din piaţă, a spus Simona Bişboacă, fondatoarea Phenalex, companie specializată în producţia de suplimente alimentare.

„Produsele noastre sunt foarte de nişă, dar faptul că am mizat pe calitate şi pe partea de cercetare, inovare şi ce am transmis clienţilor a prins. Dacă te ţii de treabă şi munceşti, chiar dacă nu ai un buget mare poţi să faci ceva“, a spus Simona Bişboacă.

Conferinţa Branduri româneşti a ajuns la Oradea, al şaselea oraş dintr-un turneu început de ZF prin ţară în parteneriat cu Raiffeisen Bank România, prin care antreprenorii locali prezintă povestea brandurilor pe care le-au creat şi cum reuşesc să le menţină în piaţă.

 

Felix Daniliuc, director executiv Raiffeisen Bank România

♦ Brandul este expresia cea mai concretă a unui lucru făcut aşa cum trebuie. Oradea va deveni un brand, judecând după cum am văzut că s-a dezvoltat.

♦ Un lucru făcut cum trebuie înseamnă pentru o bancă să susţină companiile româneşti. Ne adresăm companiilor româneşti, nu e uşor să construieşti un brand, dar antreprenorii trebuie să înţeleagă ce ar trebui să evite în business.

♦ Vorbim de criză, dar ea nu vine când o aşteaptă toată lumea.

♦ Pe linia aceasta de finanţare a companiilor am făcut acum câţiva ani programul Catalizator (un program de workshop-uri pentru antreprenori - n.red.), cu scopul de a oferi mai mult confort, robusteţe când apar momente de contracţie sau ajustare economică.

♦ Noi am venit cu o nouă poziţionare de responsabilitate - banking aşa cum trebuie. Am vrea ca trei atribute să ne definească - simplu, diferit, eficient. Trebuie să rămâi consecvent şi coerent şi să nu încerci să complici lucrurile. Toată lumea a făcut apel la diferenţiere, dar partea de simplitate pare că întotdeauna ne scapă.

♦ Cei care au strategie şi determinare atrag mai mulţi clienţi decât ceilalţi.

 

Nelu Dumea, director regional al RCS&RDS

♦ Am pornit ca o companie de servicii de televiziune prin cablu, la început foarte mică, dar am ajuns să cumpărăm acţiuni în alte companii. Am lansat servicii digitale de satelit şi ca să ne diferenţiem ne-am spus Digi.

♦ Brandul Digi a fost construit mai mult prin servicii. Am privit piaţa diferit faţă de competitori. Ei alocă bugete imense pentru a-şi dezvolta brandul. Noi am impus brandul prin faptul că ne-am prezentat acasă la oameni.

♦ Aveam servicii analogice care trebuia combătute cu cele digitale, de aici a venit numele Digi. Trebuia să ne diferenţiem de restul din piaţă.

♦ Am avut publicitate, trebuia să o facem, dar nu avem bugete foarte mari pentru partea de publicitate media pentru că preferăm ca acel buget să-l alocăm publicităţii door to door.

♦ Pe brand urmează o bătălie pe marketing cu două nume mari, o să fiţi surprinşi cu tot ce se va întâmpla în mediul online şi pe TV.

 

Marius Pantiş, director general Optimedia

♦ Am început firma în urmă cu 28 de ani cu soţia mea, Simona. Visul meu a fost producţia. Am început ca un producător mic în Oradea şi nu am avut gânduri mari să creştem la nivel internaţional.

♦ Reclama este o investiţie, nu o cheltuială pe care trebuie s-o faci.

♦ În 2006 am început să visăm la export. În această industrie poţi să creşti doar liniar. A trebuit să ne reinventăm după 2008. Avem peste 1.000 de dealeri în Europa care cumpără de la noi, nu poţi lucra altfel, producem doar ferestre custom.

♦ Vizităm partenerii, participăm la târguri.

♦ Cea mai importantă valoare din Optimedia sunt oamenii, suntem 480 în prezent. Am investit în oameni, ne îndreptăm anul acesta spre 28 mil. euro cifră de afaceri şi la EBITDA de 15%. Nu avem director de resurse umane pentru că eu ca director general mă ocup personal de recurtare.

♦ Avem patru principii simple. E importantă calitatea, indiferent unde o trimitem fereastra trebuie să fie la fel. Termenul de livrare este un alt principiu. Parteneriatul este important, problema dealerilor noştri este problema noastră. Al patrulea este preţul.

♦ Pentru noi criza a fost o oportunitate. După 2008 am văzut nişte orizonturi incredibile pe piaţa europeană.

 

Marcel Anghel, fondator şi director general al Qubiz

♦ Am rezistat de 12 ani într-o piaţă extrem de competitivă. Sunt în IT de 30 de ani, am început o firmă de IT la 23 de ani.

♦ Cred că Oradea are un potenţial extraordinar.

♦ Qubiz ajunge la afaceri de peste 50 mil. lei, iar 99% din ce facem este export, Olanda, Anglia sunt pieţele principale în care activăm.

♦ Majoritatea clienţilor noştri sunt din healthcare, servicii, dar care au nevoie de o soluţie customizată pe domeniul lor.

♦ Qubiz vine de la quality business.

♦ Avem copii extrem de buni şi aici cred că putem câştiga mult în viitor. Explorăm zonele tehnologice cu care încă ne jucăm, zona de fin-tech, sănătate, care cred că vor fi foarte importante.

♦ Dacă ai o strategie bună, vei fi mai căutat în perioada de recesiune decât în perioada de creştere. Clienţii sunt mult mai atenţi la calitatea pe care o oferi, iar aceste companii vor exploda.

♦ Îmi doresc ca Qubiz să se dezvolte ca centru de inovaţie şi tehnologie de nivel înalt. Vrem să construim un campus în următorii cinci ani cu zone de incubator, spaţiu de birouri, teren de sport.

♦ Investiţia va fi de 20-30 mil. euro.

 

Felicia Ţenţ, administrator Lotus Center

♦ În 2000 s-a conturat ideea mallului, era centru comercial atunci conceptul. În dec. 2002 am deschis Centrul Comercial Lotus Market. Atunci a fost greu, lumea nu ne cunoştea. Am fost primul centru comerial din vestul ţării.

♦ În martie 2003 am deschis cinematograful şi am început să devenim atractivi.

♦ Suntem un brand local. Avem recunoaşterea orădenilor. Ştim că aşteptările sunt foarte mari prin reţele de socializare avem feedbackuri şi ţinem cont de ele.

♦ Brandul este o recunoaştere din partea clienţilor. Nu a fost greu să îl creăm, dar a luat timp.

♦ Brandul are o personalitate pe care o preia de la cel care a avut determinarea şi implicarea de a trage după sine echipa care să tragă în aceeaşi direcţie cu viziunea lui. Firmele locale au de pus în practică  şi de transpus în brand viziunea proprietarului.

♦ Avem proiect de extindere a Lotus Center, un proiect de hotel de patru stele în Oradea, un retail park.

 

Dan Pavel, director general al Benvenuti

♦ Ingredientele pentru un brand puternic sunt echipa, munca şi timpul. Avem nevoie de timp ca un brand să devină puternic, dar avem nevoie de o echipă bună şi inteligentă şi foarte multă muncă.

♦ Am început businessul în 2004, acum suntem la 130 mil. lei cifră de afaceri în 2018, creşterile sunt discrete în ultima perioadă.

♦ Suntem la aproximativ 500 de angajaţi, 55 de magazine cu 2 branduri - Benvenuti şi Enzo Bertini- în care avem trei magazine şi cel de-al treilea este în Oradea.

♦ Peste 80% dintre partenerii de afaceri erau producători italieni şi ni s-a părut normal ca numele brandului să aibă o rezonanţă italienească.

♦ Oradea este un brand pentru ce se întâmplă în România ca administraţie locală, are o viteză în plus faţă de alte oraşe. Avem două viteze în minus însă pentru că nu avem zboruri internaţionale din Oradea.

♦ Pentru brandul Benvenuti suntem în plin proces de schimbare a imaginii magazinelor. Pe al doilea brand avem în plan o extindere de magazine şi în alte oraşe.

 

Simona Bişboacă, fondatoare Phenalex

♦ Povestea Phenalex începe în 2010. Eu am început cu cercetare, am fost în timpul studenţiei cu o bursă în străinătate, m-am întors în ţară şi am continuat partea de cercetare.

♦ Am înregistrat primul brevet de produs în 2009 - am avut o idee de produs inovativ în nişa suplimentelor alimentare.

♦ Am început greu, cu buget aproape inexistent, dar ni se deschideau uşile.

♦ Numele Phenalex vine de la nişte compuşi chimici şi de la Alex, fiul cel mare.

♦ Am implementat în producţie trei dintre brevetele mele. Am ieşit în străinătate la saloane de inventică.

♦ Majoritatea fluxului de producţie este tehnologizată astfel că bugetele au fost reduse.

♦ Am pus pe piaţă şi cosmetice şi am folosit apa termală din Băile Felix pentru ca firma noastră să fie legată de brandul local.

♦ Produsele noastre sunt de nişă, dar faptul că am mizat pe calitate şi pe partea de cercetare, inovare şi ce am transmis clienţilor a prins.

♦ Dacă te ţii de treabă şi munceşti, chiar dacă nu ai un buget mare poţi să faci ceva.

 

Adrian Docea, creative director Heraldist&Wondermarks

♦ Primul semn că lucrurile se schimbă în România, că ne găsim vocea de oameni creativi este că UiPath de exemplu, un start-up a ajuns la afaceri mai mari decât multe firme cu vechime de sute de ani.

♦ Transilvania are cel mai mare potenţial turistic din România, însă nu s-a investit niciun leu în promovare.

♦ Ambiţia este un element important pentru o companie, la fel ca brandul, inovaţia şi valorile unei companii. Dacă nu ai viziune, o să fie foarte greu să recrutezi angajaţi.

♦ Cred că s-a încheiat o etapă în România şi ce observ în companiile cu care lucrez, la mulţi antreprenori români, este că oamenii trebuie să facă următorul pas spre profesionalizarea brandului şi a inovaţiei. Companiile româneşti trebuie să scape de nişte lucruri care au fost fireşti în dezvoltarea lor ca start-up-uri.

♦ Brandul este percepţie.