Va reporni tiparniţa de bani? Banca centrală a SUA tocmai a pompat 128 mld. dolari pe o piaţă vitală pentru finanţarea companiilor şi băncilor pentru a domoli o criză de lichiditate pe care nu a reuşit s-o prevadă şi temerile că scapă dobânzile de sub control

Lichiditatea disponibilă băncilor pentru nevoile lor de finanţare pe termen scurt a secat luni şi marţi, iar dobânzile de pe pieţele de bani din SUA au sărit şi până la 10% pentru unele împrumuturi overnight, un nivel record de patru ori mai mare decât dobânda Fed, explică Reuters.

„A fost haos în adâncurile instalaţiei de alimentare a sistemului financiar american“, remarcă agenţia de ştiri. „O crăpătură tocmai a apărut pe pieţele financiare“, titrează CNN.

Această instalaţie de alimentare a sistemului financiar poartă denumirea de piaţa repo. Această piaţă ajută băncile să-şi asigure lichiditatea de care au nevoie pentru operaţiunile de zi cu zi  şi pentru a avea rezerve suficiente. În tranzacţiile repo, firmele de pe Wall Street şi băncile oferă titluri americane de trezorerie şi alte obligaţiuni de calitate ridicată ca garanţii pentru a strânge cash, adesea peste noapte, pentru finanţarea activităţilor de trading şi creditare. A doua zi, debitorii îşi plătesc datoriile plus ceea ce este în mod normal o rată de dobândă nominală şi îşi primesc obligaţiunile înapoi.

Cu alte cuvinte, îşi răscumpără (repurchase în engleză - de aici termenul de repo) activele. În acest sistem, dobânzile sunt de obicei apropiate de referinţele Fed pentru finanţarea overnight - de 2-2,25% înainte de decizia de politică monetară din această săptămâna. Marţi, dobânda a atins limita de sus a intervalului. Fed era aşteptată să reducă miercuri acest indicator în cadrul unui ciclu mai larg de relaxare a politicii monetare la nivel mondial. Incidentul a stârnit îngrijorări că banca centrală pierde controlul dobânzii de referinţă. Uneori, investitorii capătă teamă de piaţa de creditare a băncilor, aşa cum a fost cazul în criza financiară globală, iar uneori pur şi simplu nu sunt suficiente rezerve sau destul cash în sistem pentru a susţine împrumuturile. Aceasta din urmă pare să fie cauza minicrizei din această săptămână. Când nu există ofertă, preţurile - dobânzile - cresc.

Fed a intervenit de această dată cu injecţii de lichiditate pe piaţă de 53 de miliarde de dolari, prima astfel de acţiune de după marea criză din urmă cu un deceniu, pentru a împiedica scumpirea şi mai mult a creditului. Instituţia a pus la dispoziţia băncilor şi companiilor 75 de miliarde de dolari, dar acestea au accesat doar 53 de miliarde de dolari. Banca centrală a trebuit să anuleze operaţiunea în prima încercare din cauza unor „probleme tehnice“, însă a doua încercare a avut efectul scontat. Fed a promis o nouă intervenţie, tot de până la 75 de miliarde de dolari, pentru miercuri, pe care a executat-o reuşind să cumpere obligaţiuni de 75 de miliarde de dolari.

Cauza exactă a penuriei de lichiditate este încă subiect de dezbateri, însă majoritatea participanţilor la piaţă sunt de acord că două evenimente care s-au produs luni poartă o parte din vină. În primul rând, companiile au retras fonduri din conturile de pe piaţa banilor pentru a-şi plăti taxele trimestriale, iar în aceeaşi zi băncile şi investitorii care au cumpărat bonuri de trezorerie şi obligaţiuni americane de 78 de miliarde de dolari vândute de guvernul SUA săptămâna trecută a trebuit să plătească.

Apoi, rezervele păstrate de bănci la Fed şi care sunt adesea puse la dispoziţia altor bănci pentru tranzacţii overnight (sunt rezerve peste cota legală cerută de Fed) sunt la cel mai redus nivel din 2011 deoarece banca centrală îşi diminuează selectiv vastul portofoliu de obligaţiuni acumulat prin programul de ajustare cantitativă (quantitative easing) încheiat în 2014.

Aceşti doi factori testează împreună limitele pieţei de 2.200 de miliarde de dolari a acordurilor de răscumpărare „ repo -, o componentă lipsită de culoare, dar esenţială, a sistemului financiar.

Perturbările de pe piaţa repo pot îngreuna tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni, pot reduce rezervele necesare pentru finanţarea companiilor şi gospodăriilor şi, dacă persistă mai mult timp, pot frâna economia americană, care se bazează masiv pe abundenţa creditului.

Ashish Shah, ofiţer de investiţii la  Goldman Sachs Asset Management, a descris înăsprirea bruscă a condiţiilor de creditare de pe piaţa americană a banilor ca fiind „o chestiune importantă“. „Când lucruri ca acesta se întâmplă, cresc incertitudinile şi lasă pieţele de venituri fixe fără repere. Iar evitarea acestei situaţii este responsabilitatea băncii centrale“, a spus el.

Ce s-a întâmplat pe piaţa repo subliniază că problemele de structură ale pieţelor banilor din SUA au penetrat până în profunzimile sistemului, notează Bloomberg, care atrage atenţia că situaţia reflectă şi pofta pentru datorie a guvernului american. Astfel, de multe ori se întâmplă ca firmele de pe Wall Street să nu aibă suficient cash la dispoziţie pentru a acoperi nevoile de finanţare ale unei pieţe care încearcă să absoarbă emisiunile de titluri de trezorerie record lansate de guvern pentru acoperirea deficitelor bugetare. Soluţia, spun observatorii, ar fi ca Fed să continue să injecteze regulat cash. Intervenţiile din zilele trecute ale băncii centrale ar echivala nu cu repararea sistemului, ci cu peticirea temporară a conductelor.

Turbulenţele de luni şi marţi nu înseamnă o nouă criză de finanţare globală. Însă mulţi experţi spun că aceste zile zbuciumate arată că sistemul bancar nu are suficiente rezerve şi sugerează că Fed va trebui să-şi majoreze din nou balanţa de active de 3.800 de miliarde de dolari prin quantitative easing, sau achiziţii de datorie, pentru a crea rezerve proaspete.