Cine deţine datoria României. Fondurile de pensii au ajuns în iunie să deţină 20% din titlurile de stat româneşti, depăşind plasamentele străinilor, care au 19,6%. Băncile au cea mai mare expunere, de 44,2%

♦ Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat de pe piaţa locală, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro ♦ Deţinerile fondurilor de pensii au ajuns în luna iunie 2019 la 20%, depăşind plasamentele străinilor ♦ Băncile au în continuare cele mai mari expuneri pe titluri de stat emise pe piaţa locală, respectiv 44,2%.

Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, denominate în lei şi euro, totalizau 30,3 mld. lei la sfârşitul primului semestru (S1) din acest an, ponderea de­ţi­nerilor nerezi­den­ţilor în totalul porto­foliului de datorie pu­blică revenind în iunie pe creştere după mai multe luni de declin şi ajungând până la 19,6%, al doilea cel mai ridicat nivel din acest an, conform celor mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor.

Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat emise pe piaţa internă, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro. Leul a câştigat teren în iunie în faţa euro, cursul de referinţă anunţat de BNR ajungând la finele lunii iunie la 4,7232 lei/euro.

Cel mai ridicat nivel din 2019 al deţinerilor nerezidenţilor de titluri de stat, de 20%, a fost înregistrat în luna februarie, iar de atunci s-a profilat o tendinţă de scădere, care s-a inversat în iunie. În luna mai 2019 ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat era de doar 17,4%.

Comparativ, în iunie 2018, deţine­rile străinilor de titluri de stat româneşti erau de circa 17,7%.

Pe parcursul anului 2018, trimestrul al doilea a venit cu ieşiri de capitaluri după ce în primul trimestru de anul trecut plasamentele străinilor în titluri de stat urcaseră până la 18,8%. Însă, în a doua jumătate a anului 2018 au revenit banii de la străini pe piaţa locală, ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat fiind pe o tendinţă ascendentă începând cu luna iulie, până la 19,4% în noiembrie şi 20,2% în decembrie 2018.

În cazul fondurilor de pensii private, deţinerile de titluri de stat au urcat în luna iunie 2019 la circa 31 mld. lei, reprezentând o pondere de 20%, în creştere comparativ cu nivelul de 18,3% de la sfârşitul S1/2018 şi 18,2% la sfârşitul anului 2018.

Analizând structura pe valute, se observă că portofoliul de titluri de stat în lei aparţinând nerezidenţilor era de 29,4 mld. lei în iunie 2019, în timp ce deţinerile străinilor de titluri denomi­na­te în euro emise pe piaţa internă au ajuns la 180,2 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor.

Străinii aveau la finele S1/2019 o pon­dere de 20,4% din totalul titlurilor de stat denominate în lei. Iar deţinerile ne­rezidenţilor de instrumente în euro emise pe piaţa locală au urcat la 8,1% din totalul de 2,2 mld. euro, menţi­nându-se însă mult sub nivelul de la finele anului trecut, de 13,6%.

Revenirea apetitului străini­lor pentru piaţa locală s-a produs în lunile de vară după ce începu­tul anului 2019 adusese o volatili­tate mai mare a aversiunii faţă de risc a investitorilor care a dus la ieşiri de capitaluri de pe pieţele emergente. Iar volatilitatea s-a văzut şi pe piaţa valutară în ianuarie, în condiţiile în care moneda naţională s-a depreciat, iar cursul de schimb leu/euro a depăşit în ianuarie record după record şi a ajuns în prima lună a anu­lui la un maxim istoric de 4,7648 lei/euro. Însă, ulterior volatilitatea s-a mai temperat.

În ultimii ani, deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti au fost pre­ponderent sub pragul de 20%, dar piaţa financiară locală, care este mult mai „subţire“ decât alte pieţe din regiu­ne, riscă să resimtă mai puternic miş­că­rile de retragere a capitalului stră­in care pot să apară atunci când se pro­duc schimbări de percepţie, de apetit la risc, după cum au aver­tizat ana­liştii de mai multe ori. Iar astfel de mişcări sunt mai pe­ri­culoase dacă nu există in­trări de capital străin consistente care să le echilibreze, având în vedere că investiţiile străine directe şi intrările de fonduri UE sunt modeste.

În România nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la 17-18% din portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre deţinerile aces­tora s-au ajustat din cauza crizelor po­litice interne suprapuse cu tensiunile din zona euro.

Băncile locale rămân principalul deţinător de titluri de stat pe piaţa loca­lă, având o pondere de circa 44,2%, în scă­dere. Din titlurile în lei, băncile lo­cale au circa 42,3%, iar din titlurile în euro deţin 71%.

La nivel european, băncile din Româ­nia au continuat să aibă una din­tre cele mai mari expuneri faţă de stat, cu o pondere de aproximativ 20% din total active, de cinci ori mai mare decât nivelul existent înainte de izbucnirea crizei economice mondiale.

Activele sectorului bancar au ajuns în 2018 la 451,1 mld. lei, iar în primul semestru din 2019 s-au apropiat de 459 mld. lei, conform datelor BNR.

Portofoliul de titluri de stat în lei emi­se pe piaţa internă însuma 144,4 mi­liar­de de lei în luna iunie 2019, iar ti­tlurile în euro au depăşit 2,2 mld. euro.