Bancheri, patroni, traderi, politicieni sau doar utilizatori de Facebook, toţi ar trebui să fie atenţi la senatoarea americană Elizabeth Warren: dacă iese preşedinte, va supraimpozita bogăţia, îi va fărâmiţa pe giganţii de tehnologie şi ar putea continua protecţionismul lui Trump

♦ Senatoarea Elizabeth Warren, un outsider devenit liderul candidaţilor democraţi la preşedinţia SUA cu o campanie care inspiră frică în rândul ultrabogaţilor şi giganţilor din Silicon Valley, şi l-a făcut duşman pe cel mai puternic individ de pe planetă, pe fondatorul Facebook Mark Zuckerberg.

Iar acela care ajunge să se bată cu un rege poate deveni rege. Elizabeth Warren a promis că va lupta cu inegalitatea taxându-i pe superbogaţi, ceea ce i-a atras simpatia publicului, a unor economişti populari cum este Paul Krugman şi renumele de candidat cu tendinţe socialiste la preşedinţia SUA.

La dobândirea acestui renume a contribuit şi faptul că flirtează cu uniunile sindicale. Simpatizanţii cu dare de mână de pe Wall Street ai democraţilor nu sunt deloc încântaţi, iar unii dintre ei au ameninţat că vor dezerta şi-l vor sprijini pe actualul preşedinte, republicanul Donald Trump, dacă Warren devine candidatul final al democraţilor pentru preşedinţie.

De asemenea, Warren a promis că va sparge giganţii de tehnologie Google, Facebook şi Amazon dacă ajunge preşedinte. Pentru a-şi întări sfidarea, echipa de campanie a senatoarei a înfipt un panou electoral gigantic în inima Silicon Valley prin care promovează spargerea companiilor cunoscute ca Big Tech. Zuckerberg este neliniştit şi a promis că va lupta contra senatoarei.

Planul lui Warren de a-i sparge pe Big Tech spune că aceste companii au prea multă putere şi un avantaj necinstit faţă de rivalii mai mici, notează CNBC.

„Astăzi, companiile mari de tehnologie au prea multă putere asupra economiei noastre, a societăţii şi a democraţiei“, a explicat senatoarea în martie. „Şi-au distrus competiţia, au folosit datele noastre personale pentru profit şi au îngustat spaţiul de manevră al tuturor. De aceea administraţia mea va face schimbări structurale de amploare în sectorul de tehnologie, pentru a promova competiţia, inclusiv prin fragmentarea Amazon, Facebook şi Google.“

Zuckerberg n-o să stea cu mâinile în sân. La o discuţie din iulie cu angajaţi de-ai săi, fondatorul Facebook a promis că va lupta cu Warren dacă aceasta va încerca să-i desfacă în părţi mai mici compania. La acea discuţie, arată o înregistrare audio obţinută de The Verge, Zuckerberg a spus că „dacă Warren este aleasă preşedinte, pariez că vom fi atacaţi în justiţie, dar pariez şi că vom câştiga procesul. Iar acest lucru este bun pentru noi? Nu. Ce zic este că nu vrem un proces major contra propriului nostru guvern“. Preşedinţia lui Warren ar reprezenta o ameninţare „existenţială“ pentru Facebook.

Warren i-a răspuns lui Zuckerberg pe Twitter cerând repararea unui sistem „corupt“, unul care „lasă companii gigantice ca Facebook să se angajeze în practici anticoncurenţiale ilegale, să jongleze cu dreptul la viaţă privată al consumatorului şi să nu-şi respecte responsa­bilitatea de a proteja democraţia“.

Între timp, din iulie, campania senatoarei a cheltuit 1,4 milioane de dolari pe publicitate pe Facebook. Zuckerberg este considerat cel mai puternic om de pe planetă, scrie Vice. Este un individ care are controlul total asupra unei companii ce deţine mai multe informaţii despre un cetăţean decât guvernele, intermediază fluxul de informaţii pentru cei mai mulţi dintre utilizatori şi se foloseşte de datele clienţilor pentru a urmări şi modifica comporta­mentul pe internet sau tendinţele de consum.

Facebook poate juca un rol în alegerile naţionale, inclusiv în cele din SUA. În faţa planurilor lui Warren, cea mai mare vulnerabilitate a Facebook este că nu este o companie compactă, ci un conglomerat de platforme şi tehnologii achiziţionate de-a lungul timpului. Astfel, grupul este uşor de fragmentat. Zuckerberg este conştient de acest lucru şi de aceea primul lucru pe care l-a făcut după ce Congresul a început să pună întrebări a fost să integreze diferitele platforme de messaging - Instagram, WhatsApp - într-o platformă unică Facebook.

La puţin timp după aceea, compania a anunţat că va lansa o nouă criptomonedă, care poartă deja un nume ce inspiră lupta pentru libertate contra tiraniei - „Libra“. Un rol împortant în acest plan l-ar putea avea masa impresionantă de 2,4 miliarde de utilizatori Facebook, care ar putea aduce monedei un avantaj din start în faţa rivalelor ca bitcoin. Miliardele de oameni ar putea face din Libra o monedă universală.

Ce va face în continuare Zuckerberg? Îşi va ancora moneda de dolar, sprijinind rolul SUA de principal bancher al lumii? Sau o va raporta la cotaţia unei materii prime, la un coş de monede sau la altceva? Cu o astfel de monedă, Facebook ar căpăta forţa de a ţine în şah un guvern care face eforturi de a o aduce sub control.

Warren are ceva de împărţit şi cu companiile de medicamente. Ea spune că un sistem corupt până la fundaţii le-a permis acestora să dicteze legislaţia din domeniul sănătăţii.

Acelaşi sistem permite industriei petrolului şi gazelor naturale să blocheze acţiunile de luptă contra schimbărilor climatice. Senatoarea vrea interzicerea tehnicilor de extracţie prin fracturare hidraulică. Creatoarea agenţiei federale Biroul protecţiei consumatorului financiar are, de asemenea, un plan pentru limitarea libertăţii Wall Street-ului şi firmelor de private equity prin reintroducerea legii Glass-Steagall de separare a activităţilor de investiţii de cele de banking comercial, pentru alinierea remuneraţiilor executivilor cu performanţa companiei şi „înverzirea“ industriei.

În privinţa comerţului internaţional, viziunile sale sunt la fel de protecţioniste ca ale lui Trump. Însă cel mai „groaznic“ plan al său pentru unii este impunerea unei taxe pe avere prin care să finanţeze protecţia universală a copilului şi să stingă datoriile studenţilor. Victimele taxei ar fi superbogaţii. „Nu insist cu taxa pe avere pentru că aş avea o râcă pe oamenii bogaţi. Nu am. Am muncit din greu. Am stat la muncă până târziu, da, spre deosebire de alţii“, a explicat Warren, referindu-se la cei cu averi exagerate.

Economistul Paul Krugman, într-o opinie publicată în The New York Times, explică cui îi este antipatică Warren din cauza taxei pe avere şi de ce: „este vorba de cei ultrabogaţi, mai ales de pe Wall Street. Le este atât de antipatică încât unii dintre donatarii cu vechime ai democraţilor se gândesc să-l susţină pe Donald Trump, corupţia, comploturile şi toate astea dacă Warren ajunge candidatul numărul unu al democraţilor“.

Motivul urii pare evident. Ea propune politici, în special o taxă pe averi care depăşesc 50 de milioane de dolari, care i-ar face pe cei extrem de bogaţi tot extrem de bogaţi, dar mai puţin, continuă Krugman.

Însă ura faţă de Warren are ceva mai profund. Singurele persoane care ar fi direct afectate de propunerile ei de impozitare sunt cele care au atât de mulţi bani încât nu ştiu ce să mai facă cu ei. A avea cu un milion sau două de dolari mai puţin nu ar altera stilul de viaţă; majoritatea abia ar observa schimbarea. Ideea este că mulţi dintre superbogaţi nu se mulţumesc doar cu a-şi duce vieţile ca regii, ceea ce vor continua să facă indiferent de cine câştigă alegerile de anul viitor. Ei se aşteaptă să fie trataţi ca regi, adulaţi ca creatori de locuri de muncă şi ca eroi ai prosperităţii şi consideră orice critică un act de neiertat la adresa majestăţii lor. Pentru astfel de oameni, perspectiva unei preşedinţii Warren este o ameninţare de coşmar - nu pentru portofele, ci pentru egoul lor.

Între timp, popularitatea lui Warren creşte. Ea este singurul candidat pentru alegerile din 2020 care are acum mai mulţi susţinători decât avea când şi-a început campania.