Conferinţa ZF Malluri & Centre comerciale 2019: Mallurile se transformă din simple centre comerciale în puncte de interes pentru turişti, locuri pentru entertainment şi chiar instrument de HR pentru companiile cu sediul într-o clădire de birouri din imediata vecinătate

Autori: Cristina Bellu , Florentina Niţu , Bogdan Alecu 09.10.2019

Mallurile se transformă din centre de cumpărături în centre de distracţie, iar un birou amplasat lângă un mall va putea recruta mai uşor personal.



Proiectele imobiliare care includ atât un mall cât şi birouri şi chiar o componentă rezidenţială câştigă tot mai mult teren, iar dezvoltaltorii caută să integreze cât mai multe componente şi servicii pentru a transforma centrul comercial într-un adevărat pol, potrivit jucătorilor din piaţa imobiliară prezenţi în cadrul conferinţei ZF Malluri & Centre co­mer­ciale 2019.

„Avem rezultate spectaculoase la doar o lună de la inaugurarea proiectului Iulius Town Timişoara. Sunt magazine care au înregistrat vânzări cu 70% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut, traficul este cu 15% mai mare faţă de septembrie 2018, iar per total, în cadrul centrului comercial, ne aşteptăm la o creştere a traficului de vizitatori de la 16 milioane, la 20 milioane pe an“, a spus Oana Diaconescu, head of leasing, Iulius Town în cadrul conferinţei ZF Malluri & Centre comerciale 2019, eveniment eveniment realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Iulius Town, Signify şi Veranda Mall.

Ea a subliniat că proiectul din Timişoara, lansat pe piaţă în urmă cu o lună de zile, este asemănător cu proiectul Palas din Iaşi şi cuprinde 120.000 de metri pătraţi de spaţii pentru cumpărături - incluzând Iulius Mall - în 450 de magazine, un centru de fitness, săli de evenimente, dar şi 100.000 de metri pătraţi de spaţii office - cu trei clădiri de birouri - şi urmează să lanseze în curând şi a patra clădire de birouri, cea mai înaltă din ţară, şi 41.000 de metri pătraţi de spaţii verzi.

„Pentru noi, mixul de retail cu office şi leisure este mixul optim. Este şi un instrument de HR. Toţi cei care vor să lucreze în zona de IT îşi doresc să lucreze în zona Iulius Town pentru că b­e­ne­ficiază de multiple opţiuni de enter­tai­n­ment pe lângă zona de servicii şi de shopping. În cele trei clădiri lucrează 5.000 de angajaţi, la care se adaugă 3.000 în partea de retail, şi odată cu lansarea celei de-a patra clădiri de birouri vom atinge 16.000 de persoane“, a subliniat Oa­na Diaconescu.  Conceptul a fost lansat iniţial în Iaşi, în 2012, în Palas, proiect care a a marcat o revoluţie în piaţa de real estate, reprezentând un concept integrat, o destinaţie mixtă care atrage şi dezvoltă comunitatea.

Nouă centre comerciale sau malluri de peste 10.000 mp urmează a fi deschise în următorul an pe piaţa locală, luând în calcul şi două extinderi puternice, iar per total în următorul an circa 300.000 mp de noi spaţii de retail urmează a fi deschise la nivel naţional.  „În prima jumătate a anului am asistat la livrarea Iulius Mall din Timişoara, un proiect impresionant. Tot în prima parte a anului am asistat la extensia de la Veranda. În a doua parte vom avea inaugurarea mallului de la Sibiu, DN 1 Baloteşti şi centrul comercial de la Zalău. Vedem interes de intrare a brandurilor din retail pentru România, şase retaileri caută spaţii. Am lucrat cu Victoria's Secret şi cu Burger King, pentru intrarea în România. Burger King pregăteşte deschiderea celui de-al doilea magazin până la sfârşitul anului. Retailerii mari din zona fashion şi de entertai­n­ment caută spaţii în România, pentru că româ­nii îşi doresc alternative de petrecere a timpului liber. Un brand important din vestul Europei vrea să intre în România“, a sublinat Carmen Ravon, head of advisory & transaction services retail agency, CBRE România la conferinţa ZF Malluri & Centre comerciale ‘19.

Ea a subliniat că sunt patru segmente de creş­tere în piaţă în acest moment - sănătate şi fru­­museţe, food, sport, entertainment. „Dacă a­cum cinci ani erau la mare căutare par­fu­murile, acum sunt produsele skin care şi de make-up.“

 

 

Oana Diaconescu, head of leasing, Iulius Town

♦ Avem rezultate spectaculoase la doar o lună de la inaugurarea proiectului Iulius Town. Sunt magazine care au înregistrat vânzări cu 70% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut, traficul este cu 15% mai mare faţă de septembrie 2018, iar per total, în cadrul centrului comercial, ne aşteptăm la o creştere a traficului de vizitatori de la 16 milioane, la 20 milioane pe an.

♦ Proiectul din Timişoara, lansat pe piaţă în urmă cu o lună, este asemănător cu proiectul Palas din Iaşi şi cuprinde 120.000 de metri pătraţi de spaţii pentru cumpărături - incluzând Iulius Mall - în 450 de magazine, un centru de fitness, săli de evenimente, dar şi 100.000 de metri pătraţi de spaţii office - cu trei clădiri de birouri - şi urmează să lansăm în curând şi a patra clădire de birouri, cea mai înaltă din ţară, şi 41.000 de metri pătraţi de spaţii verzi.

♦ În cele trei clădiri lucrează 5.000 de angajaţi, la care se adaugă 3.000 în partea de retail, şi odată cu lansarea celei de-a patra clădiri de birouri vom atinge 16.000 de persoane.

♦ Conceptul a fost lansat iniţial în Iaşi, în 2012, în Palas. Proiectul a marcat o revoluţie în piaţa de real estate. Este un concept integrat, o destinaţie mixtă care atrage şi dezvoltă comunitatea şi care presupune convieţuirea în acelaşi loc a mai multor componente - de retail, de office, de divertisment, leisure. Un loc care coagulează întreaga comunitate.

♦ Centrele reprezintă un punct de atracţie pentru turişti. În Iaşi, locuitorii din Republica Moldova constituie un număr important în traficul din cadrul proiectului, iar unele ţări, cum ar fi Serbia, organizează deplasări ale turiştilor lor în weekend la mallul din Timişoara.

♦ Pentru noi, mixul de retail cu office şi leisure este mixul optim. Este şi un instrument de HR. Toţi cei care vor să lucreze în zona de IT îşi doresc să lucreze în zona Iulius Town pentru că beneficiază de multiple opţiuni de entertainment pe lângă zona de servicii şi de shopping.

 

Maria Crăciun, center manager, Veranda Mall

♦ Planurile de extindere ale centrului comercial iau în calcul dezvoltarea segmentului de divertisment, care să cuprindă cu o zonă de restaurante şi o zonă de entertainment pentru copii şi adulţi.

♦ 2019 a fost extrem de interesant şi solicitant. Am început extinderea centrului, pe care sperăm să o definitivăm în noiembrie. Noutatea o reprezintă cinematograful, pe care îl vom inaugura la finalul lunii noiembrie. Vom avea 12 săli, dintre care 2 săli VIP cu un concept nou. Vom avea şi o sală special amenajată pentru copii.

♦ Odată cu deschiderea zonei de entertainment estimăm că vom păstra creşterea de 20% în fluxul clienţilor, creştere înregistrată constant în ultimii trei ani.

♦ Ne-am poziţionat cu mallul în zona experienţei de zi cu zi, nu ca mall de destinaţie. În ultima vreme chiriaşii s-au repoziţionat astfel încât să ajungem la mixul dorit de clienţi.

♦ Pe lângă cinematograf, vom avea şi un centru de fitness - World Class.

♦ Pentru Veranda poziţionarea este ca un centru de proximitate. Oamenii care vin în mall se îndreaptă şi către zona de food, şi către zona de shopping, şi către zona de servicii. Mallurile trebuie să ofere o experienţă şi să îl ajute pe clienţi să câştige timp.

♦ Am investit foarte mult în infrastructură.

♦ Avem platforma de lângă mall. Dezvoltatorul care are acestă platformă are un proiect atât pe rezidenţial, cât şi de birouri. Pe zona pe care se află Veranda există cerere atât pe partea de birouri, cât şi pe rezidenţial. Pentru Veranda, la acest moment nu există o altă posibilitate de extindere. Noi avem în plan şi o altă posibilitate de extindere, dar este mult prea devreme la acest moment să ne lansăm în acest proiect.

♦ Vrem să vedem şi ce se va întâmpla cu terenul din apropierea mallului.

 

Andreea Doncea, key account manager retail & hospitality, Signify CEE

♦ Avem în desfăşurare proiecte interactive în zona de retail, prin care dăm proprietarilor posibilitatea să măsoare către ce zone merg clienţii. Practic vedem pe aplicaţie unde merg mai mult şi ajută dezvoltatorul să vadă pentru ce este interes mai mare. Proiectul visual light communication îi va ajuta pe retaileri să găsească strategii de marketing, să vadă cum îl poate redirecţiona pe client şi către alte zone.

♦ 2019 a fost un an foarte bun, am intrat pe piaţa de malluri şi centre comerciale. Mallul de la Sibiu este unul dintre cele mai mari proiecte ale noastre. El va avea o faţă dinamică, în premieră în România. Vor fi soluţiii de interior care vor fi văzute pentru prima dată. Am folosit inteligenţa iluminatului pentru a fascina clienţii. Românii nu mai merg la mall să facă doar shopping, vor să facă şi mişcare, să îşi petreacă timpul liber şi să aibă întâlniri.

♦ Colaborăm cu mai toţi marii dezvoltatori din România, care au proiecte şi în afară, unde alocă mai multe fonduri.

♦ Lumina nu mai este folosită doar pentru a ilumina. Lumina a devenit un serviciu atât pentru clienţi, cât şi pentru dezvoltatori.

♦ Lumina ar putea atrage prin faţadă, visuri există în România şi cerere, dar nu există buget.

♦ În Serbia, am realizat un proiect unde bugetul s-a ridicat la aproape jumătate de milion de euro, pe care România nu şi-l permite. În Serbia, la Novi Sad, turiştii au mare pondere în vizitatorii din mall, în parte şi pentru că sunt atraşi de faţadă.

♦ Avem 600 de specialişti în România pentru a crea un concept.

♦ Viitorul este al iluminatului inteligent.

 

Carmen Ravon, head of advisory & transaction services retail agency, CBRE România

♦ În prima jumătate a anului am asistat la livrarea Iulius Mall din Timişoara şi la extensia de la Veranda. În a doua parte vom avea inaugurarea mallului de la Sibiu, DN 1 Baloteşti şi centrul comercial de la Zalău.

♦ Vedem interes de intrare a brandurilor din retail pentru România, şase retaileri caută spaţii.

♦ Burger King pregăteşte deschiderea unui alt magazin până la sfârşitul anului.

♦ Sunt patru segmente de creştere pentru noi: sănătate şi frumuseţe, food, sport, entertainment.

♦ În afară de mallurile deschise în 2016, care au avut creşteri de două cifre, cele mari au avut creşteri de o cifră. Online-ul reprezintă 8% din vânzări.

♦ Vedem creştere pe zona de food.

♦ Turiştii străini vor să revitalizăm centrele oraşelor, să facem mixuri de retail prin legislaţie.

♦ Există interes pentru alte oraşe din partea retailerilor. Peek & Cloppenburg vrea să deschidă în Cluj, Inditex vrea să se extindă în Cluj cu toate cele şapte branduri şi caută să se extindă şi în Iaşi. Unde există salarii din ce în ce mai mari se duc dezvoltatorii.

♦ Zonele de food şi entertainment ar putea avea creşteri de 10-15%, în fashion vrem o diferenţiere, de nişă, care să aducă clientul de mâine, o consolidare pe partea de fashion, showroomuri, partea online integrată, cabine de probă inteligente, pick-up pointuri, spaţii mai mari, proiecte mixed-use. Aşteptăm o creştere şi din sport.

 

Venera Munjev, senior associate retail agency, Colliers International

♦ Există mulţi jucători din retail sau din zona de divertisment din Polonia, Cehia, Bulgaria, care vor să intre pe piaţa din România, doar că întâmpină probleme în găsirea spaţiului adecvat. Cei care vor să îşi facă intrarea vor să aibă măcar două locaţii asigurate din start. De exemplu, avem un operator din Turcia care de doi ani îşi doreşte să deschidă un oceanarium în România. Deocamdată nu am găsit locul potrivit pentru acest proiect.

♦ În cursa dintre comercianţii stradali şi malluri, la cum se mişcă autoritatile şi la cât de deficitară este infrastructura, cu siguranţă mallurile vor avea câştig de cauză, cel puţin în următorii ani.

♦ Există interes crescut pentru zona piaţa Sf. Vineri din Capitală. Am măsurat potenţialul retailerilor şi am constatat că există un potenţial ridicat. La fel, există un interes şi din partea companiilor de servicii - cum ar fi cele medicale sau din partea dezvoltatorilor de birouri. Este un proiect care va fi dezvoltat pe mai multe faze.

♦ Acum dezvoltatorul nu se mai gândeşte doar la un proiect simplu de birouri, ci se gândeşte din start la cum să fie adăugată valoare prin componenta de retail şi servicii, prin proiecte mixte. Pe viitor, vedem astfel de proiecte în Iaşi, Timişoara, Cluj, Constanţa, Braşov.

♦ Nu cred că vom vedea foarte curând malluri în staţiunile din ţară. Nu suntem pregătiţi ca în oraşele mici să existe malluri. Centre de proximitate, da. De exemplu, în Sinaia ştim un investitor care ar fi interesat să deschidă un lanţ de cinematografe.

 

Iuliu Bartha, asset manager, NEPI Rockcastle

♦ La Craiova vom dezvolta un centru comercial, apoi alegem dacă vom face şi un proiect de birouri sau rezidenţial.

♦ Noul mall de la Sibiu va avea un nou concept de cinematograf şi marşăm pe un food court, pe un nou concept, care să-l facă pe vizitator să-şi petreacă din ce în ce mai mult din timp acolo.

♦ Există diferenţe între creşterile înregistrate de mallurile şi centrele comerciale din Bucureşti şi cele din oraşele mai mici. Totuşi, în Constanţa există creşteri substanţiale în sezonul estival, datorită turiştilor de pe litoral, dar şi în Cluj, datorită celor două mari festivaluri, Electric Castle şi Untold.

♦ Rezidenţialul va ajuta chiriaşii. Dorim să avem o pătură fidelă pentru centrele comerciale. Dacă ai locuinţa lângă mall, sigur îţi faci cumpărăturile acolo.

♦ Clienţii fac shopping în weekend şi nu vor să se deplaseze acolo unde este biroul. Proiectele rezidenţiale devin o ancoră.

♦ În Râmnicu Vâlcea construirea unei clădiri de birouri nu are rost, dar pentru construirea unui centru comercial există cerere. La Vulcani avem cerere pentru un proiect rezidenţial, dar nu şi pentru un proiect office.

♦ Există o diferenţiere între turistul român şi cel din afară. Străinii vin în România să viziteze obiectivele turistice, pe când românii caută mai întâi mallurile şi apoi obiectivele turistice. Este o diferenţă uriaşă din punctul de vedere al mentalităţii.

 

Mihaela Petruescu, head of asset services, Cushman & Wakefield Echinox

♦ Avem în lucru noi intrări de retaileri. Este posibil ca retailerul irlandez Primark să intre în România în următorii doi-trei ani, după ce şi-a făcut prezenţa în regiune, mai întâi în Polonia, iar apoi în Slovacia.

♦ Există un interes tot mai mare pentru dezvoltarea proiectelor mixte, care să îndeplinească toate funcţionalităţile.

♦ La nivelul Europei se constată un fenomen de urbanizare care se va accentua în următorii ani şi atunci este foarte important ca toate funcţionalităţile să se găsească în acelaşi loc.

♦ Din perspectiva unui dezvoltator de centre comerciale este important să aduci mai aproape şi rezidenţialul, şi birourile.

♦ În zona de nord-vest a Bucureştiului ar putea să mai apară un centru comercial. Zona mai are loc să se dezvolte în acest sens. Apoi, Casa Radio, poate fi un proiect mare care poate veni cu suprafeţe foarte generoase pentru retailerii care vor să intre în România, dar nu găsesc spaţii pentru acest lucru.

♦ În Bucureşti suntem încă sub media europeană cu 650 mp de spaţii comerciale la 1.000 de locuitori. Mai sunt necesari circa 250 mp pentru a atinge media europeană din acest moment.

♦ Zona de food & beverage va avea cea mai mare creştere în perioada următoare. Proiectele integrate vor fi tot mai multe şi mai puţin proiecte independente.

 

Mihai Dinu, general manager, Colosseum

♦ Colosseum se află în plin proces de dezvoltare. Am început în 2017, iar anul viitor vor fi gata cei 20.000 de metri pătraţi, dintre care 15.000 vor fi pentru închiriat. Venim în completare cu un mix de produse şi servicii, un cinema Multiplex, compania World Class va avea un spaţiu de 2.500 de metri pătraţi pentru o sală de sport, vom avea retaileri importanţi din fashion şi accesorii şi retaileri din zona de food.

♦ Proprietatea noastră se întinde pe 60 de hectare, iar proiectul curent este de 24 de hectare. Vrem să ne dezvoltăm treptat.

♦ Este o creştere generală a consumului. Acum dezvoltăm un spaţiu 1.500 de metri pătraţi şi căutăm un operator de servicii medicale.

♦ Românii au devenit mai sofisticaţi, mai pretenţioşi pe zona de food, de aceea şi operatorii alocă din ce în ce mai mulţi bani pentru a avea un produs potrivit anului 2019. E o creştere constantă pe zona de food, dar şi pe celelalte zone.

♦ În zona de rezidenţial ne axăm pe produse mediu şi premium.

♦ Am demarat un PUZ (Plan Urbanistic Zonal - n. red.) pentru întreaga proprietate şi intenţionăm să ne dezvoltăm pe partea de retail, dar şi de rezidenţial şi de birouri. În a doua jumătate a anului viitor vom anunţa toate cifrele, va fi un cartier altfel al Bucureştiului în sectorul 1. Zona din imediata apropiere joacă un rol important, iar acesta este motivul pentru care dezvoltatorii merg spre retail, rezidenţial şi office.