Bucureştiul are peste 2.500 de clădiri care riscă să se clatine în caz de cutremur, iar primăria a consolidat doar 6 în 2019. În ritmul actual de consolidare a clădirilor cu risc seismic, lucrările din Bucureşti s-ar finaliza în 425 de ani

„La şase imobile, consolidarea a fost finalizată (în 2019 – n. red.). Alte 23 de imobile se află în proces de consolidare, lucrările fiind într-un stadiu avansat. Este vorba atât de blocuri cu locuinţe, cât şi de imobile monument-istoric aflate în degradare”, spun reprezentanţii direcţiei de presă din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, într-un răspuns la o solicitare a ZF. Dacă primăria consolidează câte 6 clădiri cu risc seismic pe an, lucrările pentru cele 2.550 de clădiri din această categorie s-ar finaliza în 425 de ani, potrivit unui calcul simplu.

Reprezentanţii primăriei spun că, în prezent, aproximativ 350 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar Primăria Capitalei şi-a propus să intervină la toate în vederea consolidării până la sfârşitul lui 2020. Primăria a alocat în 2019 aproximativ 105 milioane de lei (23 mil. euro) pentru soluţionarea problemelor clădirilor, bani împărţiţi între lucrări de punere în siguranţă, consolidări, reparaţii de faţade. „În perioada 2017-2019, au fost întreprinse acţiuni de consolidare şi punere în siguranţă la peste jumătate dintre imobilele aflate în acest moment pe lista clădirilor cu risc seismic, la categoria RS 1 (clasa I de risc seismic – n. red.). Astfel, la peste 179 de imobile au fost executate lucrările de punere în siguranţă şi intervenţii de urgenţă, iar pentru majoritatea sunt, în acest moment, realizate documentaţiile tehnice pentru a intra în procesul de consolidare. Toate sunt în zone protejate, iar majoritatea sunt monumente istorice”. Există patru ”clase” de risc seismic ridicat în care se încadrează în prezent aproape 840 de clădiri ( circa 350 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic - cele mai predispuse la prăbuşire în cazul unui cutremur -, 364 în clasa II, 114 în clasa III şi 9 în clasa IV).

Acestora li se adaugă alte 1.700 de imobile neîncadrate într-o anumită categorie, dar care prezintă probleme în cazul unui seism. „Primăria Capitalei şi-a propus să intervină la toate cele 349 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic până la finele lui 2020”, mai spun reprezentanţii instituţiei. Cele mai multe dintre clădirile din clasa I de risc seismic, adică 117, se află în sectorul 1. Sectorul 2 urmează cu 95 de astfel de imobile. Cele mai puţine clădiri care au nevoie de consolidare, în număr de două, se află în sectorul 6 al Capitalei. Costurile pentru consolidare variază de la o clădire la alta, în funcţie de gravitate. De pildă, pentru blocul de pe strada Biserica Enei, nr. 14, unde locuiesc 27 de familii, costul total al consolidării a fost de 10,3 milioane de lei (2,2 mil. euro), adică 3.600 de lei pe metru pătrat, explică reprezentanţii Primăriei Bucureşti.

Consolidările, pe mâinile a 700 de angajaţi

Pentru a gestiona problema clădirilor cu diferite grade de risc, Primăria Capitalei a înfiinţat două companii – Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) - în subordinea Primăriei Bucureşti şi a Consiliului General Bucureşti - şi Compania Municipală Consolidări – parte din Holdingul Municipal Bucureşti, unde acţionar majoritar este Municipiul Bucureşti.

Împreună, cele două companii au circa 700 de angajaţi, de la jurişti, la economişti, ingineri şi muncitori.