Cultura de hamei a scăzut de nouă ori de la Revoluţie până în prezent, de la 2.300 ha la 250 ha

Cultura de hamei s-a diminuat de nouă ori în perioada 1990-2018, de la 2.300 de hectare până la 250 de hectare, iar fermierii susţin că principala cauză este deteriorarea infra­structurii necesare dezvoltării acestei plante, produsă din neglijenţa statului sau din lipsa de strategie a proprietarilor pe mâinile cărora au ajuns construcţiile după privatizare.

Reînfiinţarea culturii ar costa prea mult, precizează agri­cultorii, iar despre extindere nu poate fi vorba, pentru că legislaţia le pune piedici.

„Am fost atât de nepricepuţi încât o moştenire valo­roa­să a epocii comuniste am distrus-o în perioada 1998-2005. Toate fermele de stat construite pe vremea lui Ceau­şes­cu, bine gândite din punctul de vedere al amplasării, au înce­put să se decline din cauza unui management defectuos. Tot în acei ani s-a decis privatizarea fermelor de hamei fără condi­ţio­narea păstrării domeniului de activitate, ceea ce a dus prac­tic la vânzarea construcţiilor de beton realizate pentru creş­terea hameiului. Acum mai avem 10% din ce aveam înain­te“, spune Akos Daniel Mora, manager general la com­pania Moragroind din Târgu-Mureş.

El spune că statul nu-şi permite să finanţeze reînfiinţarea culturii de hamei, pentru că presupune investiţii de milioane de euro. Un hectar de hamei costră 25.000 de euro.