Guvernul Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi pentru: ce se poate întâmpla în continuare

Autor: Iulian Anghel 10.10.2019

Constituţia fixează paşii în ipoteza în care un guvern este demis prin moţiune de cenzură. În 30 de ani de la căderea comunismului, trei guverne au fost demise prin votul parlamentarilor de retregere a încrederii în guvern: Guvernul Boc (I) în 2009, guvernul Ungureanu în 2012 şi, astăzi, guvernul Dăncilă.

Potrivit Constituţiei, (art 113), Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor – ceea ce s-a întâmplat şI astăzi – 238 de voturi faţă de 233 de voturi necesare. Potrivit art 85 din legea fundamentală, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Cel mai probabil, preşedintele va desemna pe cineva de la PNL să formeze guvernul. Iar acel cineva are la dispoziţie 10 zile să vină în Parlament cu lista guvernului şi cu programul de guvernare. Este posibil ca acel guvern să fie învestit, dar să nu aibă majoritate în Parlament. Acela va fi un guvern cu mâinile legate şi va pregăti alegerile legislative din toamna lui 2020. Este posibil ca Parlamentul să refuze învestitura unui astfel de guvern, caz în care guvernul Dăncilă rămâne în funcţie, cu atribuţii reduse.

Pot fi organizate alegeri anticipate în următoarele condiţii, după cum arată art. 89 din Constituţie: “După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”

Este un lucru greu de realizat.

Două ipoteze rămân în picioare: un guvern minoritar al PNL, spijinit evantual de USR şi, punctual, de Pro România, ALDE şi UDMR, sau un guvern demis al premierului în exerciţiu, în ipoteza în care Parlamentul nu validează un alt guvern. Necunoscuta, în această ultimă ipoteză, este dacă PSD va mai dori să continue cu Viorica Dăncilă în fruntea guvernului.