Schimbarea de guvern prinde economia într-un moment de cumpănă: industria scade, deficitele cresc, dar construcţiile şi serviciile sunt pe drumul cel bun

Autori: Răzvan Botea , Iulian Anghel 17.10.2019

♦ Schimbarea guvernului şi zilele lungi care vor urma pentru instalarea unei noi puteri politice prind România într-o situaţie destul de confuză ♦ Vom avea o creştere economică bună - spre 4% din PIB ♦ Dar sub presiunea externă a Brexitului şi a războiului comercial, industria scade ♦ Creşterea exporturilor se temperează (la sub 2% la opt luni, an/an), în vreme ce deficitele se accentuează: minus 2,1% din PIB deficit bugetar la opt luni, 11 miliarde de euro (plus 24% an/an) deficit comercial şi 7 miliarde de euro (plus 16% an/an) defict de cont curent.

Deficitul bugetar de 3% convenit în Tratatul de a Maastricht va fi depăşit în acest an, crede Ludovic Orban, premierul desemnat marţi de preşedintele Klaus Iohannis pentru a forma viitorul guvern.

„Important – spune el – este ca această depăşire să nu fie cu mult peste 3% din PIB.“

Guvernul demis al premierului Viorica Dăncilă a pariat, la constucţia bugetului pe 2019, pe o creştere economică de 5,5%. FMI spună că această creştere va fi de 4%. Între 3,8% şi 4,2% sunt anticipările de creştere economică ale majorităţii instituţiilor de credit. În orice caz, la o creştere mai mică decât cea anticipată în legea bugetului şi veniturile vor fi mai reduse, ceea ce înseamnă fie cheltuieli mai mici, fie un deficit mai mare. Semnele finalului de ciclu economic sunt prezente deja.

Institutul Naţional de Prognoză indică, în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea reală a PIB, un aport al industriei 1,3 puncte procentuale în acest an. Dar, la opt luni, industria a scăzut an/an cu 1,6% şi nu sunt semne că ceva mai poate fi corectat până la final de an, având în vedere evoluţiile din Europa. Construcţiile ar urma să contribuie la creşterea de 5,5% cu 0,4 puncte procentuale, lucru posibil, dar insuficient. Serviciile ar urma să contribuie la creşterea PIB cu 2 puncte procentuale.

Prognoza anticipează şi o creştere uşoară a ponderii în PIB a industriei, până la 23,7%.

Construcţiile ar urm să aibă o pondere în PIB de 5,6%, în timp ce serviciile ar avea o pondere în PIB-ul din 2019 de 57,7%.

În zona de industrie, Statistica indică, prin urmare, o evoluţie diametral opusă faţă de prognoza Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, datele Institutului Naţio­nal de Statistică arată o scădere a producţiei industriale în luna august a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut cu 7%, cea mai severă prăbuşire din 2009 încoace.

Construcţiile înregistrează un avans mult mai puternic decât cel anticipat de Prognoză. Cele mai recente date din zona construcţilor arată că sectorul a crescu în august cu aproape 33% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie-august 2019 volumul de construcţii a crescut cu 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar ponderea construcţiilor în PIB este de puţin peste 5 procente, în vreme ce industria face aproape un sfert din economia României.

De asemenea, cifra de afaceri din serviciile prestate companiilor a crescut cu 12,2% în primele luni ale acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Prognoza anticipează o creştere a valorii adăugate în PIB a serviciilor de 5,8%.

CNSP mai anticipează o rată anuală a a inflaţiei de 3,2% până la sfârşitul anului. În luna august a acestui an rata anuală a inflaţiei în România a fost de 3,5%, în scădere faţă de luna anterioară cu 0,4 puncte procentuale.

 

Premierul desemnat Ludovic Orban, despre OUG 114: Trebuie abrogate prevederile legate de energie şi domeniul bancar

Ludovic Orban a declarat că din ordonanţa de urgenţă 114/2018 trebuie abrogate reglementările legate de domeniul energiei, cu o perioadă de tranziţie de maximum 9 luni, cele privind domeniul financiar-bancar şi cele legate de comunicaţii. El a spus că Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI) e „o minciună gogonată“.

„Ordonanţa de urgenţă 114 pe scurt. Evident, trebuie abrogate reglementările din domeniul energiei, în schimb cu o perioadă de tranziţie care trebuie să permită companiilor din şase, maximum nouă luni de zile. Trebuie abrogate prevederile, şi asta susţinem, legate de domeniul financiar-bancar, legate de comunicaţii“, a afirmat Ludovic Orban, marţi seara, la Digi 24, întrebat ce se va schimba la OUG 114.

„FDI-ul e o minciună gogonată, o poveste. Au dat drumul la proceduri de licitaţie pentru semnarea de contracte în valoare de aproape 400 de milioane pe aşa-zisul Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, în condiţiile în care ei nu au niciun ban. Pe ce bani din pix, pe promisiuni neonorate?“, a completat premierul desemnat.

Liderul PNL a mai spus că trebuie oprită plafonarea indemnizaţiilor pentru persoanele persecutate politic sau academicieni.

PNL negociază astăzi cu Pro România şi UDMR privind formarea Guvernului. Ieri a negociat cu Tăriceanu iar mâine discută cu Barna

Premierul desemnat Ludovic Orban va avea astăzi o serie de întâlniri cu liderii şi reprezentanţii ALDE, Pro România şi UDMR pentru negocierile în vederea formării unui guvern. Mâine liberalii vor negocia şi cu USR pe această temă.

Totodată, partidul condus de Ludovic Orban va discuta, vineri, cu organizaţii care reprezintă societatea civilă privind viitorul Executiv, au mai spus sursele. Ieri liberalii au avut discuţii cu PMP. Liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat miercuri că formaţiunea pe care o conduce este dispusă să susţină guvernul Orban, dar numai dacă sunt respectate unele criterii, cum ar fi ca Executivul să nu guverneze prin prdonanţe pe justiţie şi nealterarea cotei unice de impozitare. Tăriceanu a reafirmat că ALDE nu va vota un Executiv în care să fie partidul lui Traian Băsescu, PMP.