Croaţia şi intrarea în spaţiul de trecere fără controale vamale Schengen: mult zgomot pentru nimic? Nimeni nu-i garantează marele premiu râvnit de politicieni, iar libera trecere nu mai este atât de liberă

„Colapsul spaţiului Schengen va fi sfârşitul Europei aşa cum o ştim astăzi.“

Croaţia a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru intrarea în zona de liberă trecere Schengen la şase ani de la aderarea la UE, dar la fel au primit în 2011, la patru ani de la aderare, şi România şi Bulgaria, dar aceste ţări nici acum nu sunt acceptate de unele din colegele lor comunitare în spaţiul de trecere fără controale vamale. Iar această liberă trecere este obstrucţionată de câţiva ani de state importante, cum ar fi Germania, Austria, Franţa şi Danemarca.

Anul trecut, preşedintele Comisie Europene Jean-Claude Juncker a sugerat că România ar putea deveni membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen până la sfârşitul mandatului său, care expiră luna aceasta.

El a susţinut mereu fără rezerve creşterea Uniunii Europene, atât intern, prin extinderea spaţiului Schengen şi a zonei euro, cât şi extern, prin includerea altor state. Însă octombrie a adus un cadou Croaţiei, care a primit de la CE o evaluare pozitivă în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de intrare în Schengen.

Politicienii croaţi aflaţi la guvernare s-au grăbit să anunţe un succes al Croaţiei, o mică economie est-europeană în care relieful dominant este litoralul, iar principalul motor este turismul. România şi Bulgaria nu sunt încă membre din cauza opoziţiei unora din statele marcante ale Uniunii, cum ar fi Germania, Austria şi Olanda, care se opun invocând motive ce ţin de corupţie şi nerespectarea statului de drept. În cazul Croaţiei, o barieră ar putea fi pusă de un stat vecin cu care are o dispută legată de graniţe - Slovenia. Apartenenţa la spaţiul Schengen este considerată unul din avantajele intrării în UE. Există numeroase studii care arată că libertatea de circulaţie între statele UE, fără obligaţia verificării la graniţe, încurajează angajările transfrontaliere şi mai ales comerţul, cu efecte benefice asupra creşterii economice.

Principalul câştig este timpul. Pe aceste studii s-a pus accentul în special în 2015-2016, o perioadă critică pentru spaţiul Schengen, subminat tocmai de cei care blochează astăzi intrarea României şi Bulgariei. În septembrie 2015, Germania a reintrodus controale la graniţe din cauza numărului fără precedent de refugiaţi care încercau să intre în ţară. Franţa a făcut acelaşi lucru după atacurile teroriste din Paris.

Apoi, Danemarca şi Suedia au recurs la controale vamale, când alte state, ca Ungaria, ridicau garduri de sârmă ghimpată la graniţe. Ungaria, a cărei corupţie şi sfidare a statutului de drept sunt aspru criticate la Bruxelles şi în marile capitale ale UE, face parte din spaţiul Schengen.

În perioada 2015-2016 se scriau deja necrologuri pentru acest perimetru de liberă trecere, iar ziare precum The Guardian puneau în discuţie utilitatea acestuia. Nicolas Sarkozy, fost preşedinte al Franţei care spera să recâştige postul în 2017, a declarat atunci că „Schengen este mort“.

Mark Rutte, premierul Olandei, compara situaţia cu declinul şi căderea Imperiului Roman: „Imperiile mari cad dacă graniţele externe nu sunt bine protejate“. Juncker, însă, a avertizat că „fără Schengen şi libertatea de mişcare a muncitorilor şi cetăţenilor, euro nu are niciun sens“.

Înapoi în octombrie 2019, CE a cerut Germaniei, Austriei, Franţei, Danemarcei, Norvegiei şi Suediei să renunţe la controalele de pe graniţele interne cât mai curând posibil şi să întărească garanţiile pentru libertatea de mişcare în spaţiul Schengen după patru ani de bariere.

„Colapsul spaţiului Schengen va fi sfârşitul Europei aşa cum o ştim astăzi“, a declarat comisarul pentru afaceri interne Dimitris Avra­mo­pou­los. Germania şi Austria tocmai au prelungit controalele la graniţele cu vecinii din UE şi din Schen­gen. Norvegia nu este este membră a UE, dar face parte din spaţiul de liberă trecere. Premierul croat Andrej Plenkovic a descris decizia Bruxel­les­ului în privinţa ţării sale drept „încă un mare succes euro­pean pentru Croaţia“. Însă pentru a intra în spaţiul Schengen, această ţară trebuie să primească undă verde şi de la Consiliul European, de la liderii statelor membre ale UE. Întrebat când ţara sa va obţine premiul mult dorit, Plenkovic a refuzat să „speculeze în privinţa unei date precise“, dar a avertizat că „nu ar fi realistic“ de presupus că aderarea se va face în timpul preşedinţiei croate a UE, în prima jumătate a anului viitor, notează Euractiv.

O barieră între Croaţia şi spaţiul Schengen ar putea fi Slovenia. Între cele două ţări există o dispută legată de o graniţă maritimă, respectiv accesul Sloveniei la mare prin Golful Piran.  Plenkovic speră că dialogul va rezolva problema. Însă premierul sloven a declarat că „regretă că CE s-a decis în privinţa unei chestiuni atât de importante“. Comisarul sloven (al transporturilor) Violeta Bulc a spus că statele membre ale UE vor avea ultimul cuvânt, inclusiv guvernul de la Ljubljana. „Evaluarea finală ar trebui să ia în considerare, de asemenea, progresul făcut în domeniile politici privind migraţia, protecţia graniţelor externe, statul de drept şi relaţiile de bună vecinătate“, a afirmat Bulc. Prin Croaţia trece una din rutele preferate ale migranţilor din Asia şi Orientul Mijlociu care traversează Bosnia pentru a ajunge în statele mai bogate din UE. Cu câteva zile înainte de decizia CE, reprezentanţii sloveni la Parlamentul European au trimis o scrisoare în care se arată că Croaţiei îi lipseşte capacitatea tehnică şi legală de a proteja spaţiul Schengen.