Conferinţa Deloitte şi ZF. Herman Van Rompuy: Economia europeană poate fi mult mai puternică dacă va exista cooperare privind politicile industriale. „Trebuie să fim conştienţi în general că în Europa suferim cu toţii de un nivel prea scăzut de investiţii.“

Economia Uniunii Europene este foarte competitivă, însă a rămas în urma SUA sau a Asiei în ceea ce pri­veşte inovaţia tehnologică. În acest con­text, Herman Van Rompuy, primul pre­şe­dinte al Consiliului European, pre­zent la un eveniment Deloitte şi ZF, a spus că economia europeană are nevoie de consensul statelor în ceea ce priveşte adoptarea politicilor in­dustriale.

„Economia noastră poate să fie mult mai puternică dacă cooperăm mai mult în privinţa politicilor industriale. Trebuie stimulate programele de competitivitate la nivel european. Trebuie să fim conştienţi în general că în Europa suferim cu toţii de un nivel prea scăzut de investiţii“, a spus Rompuy în cadrul evenimentului „Ce ne rezervă viitorul Europei într-o lume a tensiunilor şi a schimbărilor geopo­litice? Care va fi rolul României în viitoarea Europă?“.

De asemenea, el mai crede că este nevoie de un cadru mai larg decât cel naţional pentru a fi combătute prin­cipalele provocări ale statelor euro­pene, aici intervenind rolul Uniunii Europene.

„Un cadru naţional este prea îngust pentru a rezolva probleme majore: terorism, migraţie necontrolată, schim­bările climatice, războaiele comerciale, evaziunea fiscală. Este clar că ai nevoie de un cadru mult mai mare pentru a rezolva aceste aspecte.“

El a subliniat importanţa conlucrării între statele membre UE pentru dezvoltarea economică, în special în zona de digital şi inteligenţă artificială.

„UE este foarte competitivă în noua economie, dar în anumite sectoare a rămas în urmă. Împreună cu cele mai importante 15 companii digi­tale din lume nu este nicio companie europeană – toate sunt asiatice sau americane. Trebuie de asemenea să ne dezvoltam în acest sector al inteligenţei artificiale. Mărimea contează – nu mai poţi cuceri lumea când ai 50 milioane de locuitori. Franţa şi Germania au înţeles asta şi lucrează împreună.“

Deloitte şi ZF au organizat luna aceasta conferinţa „Ce ne rezervă viitorul Europei într-o lume a tensiu­nilor şi a schimbărilor geopolitice? Care va fi rolul României în viitoarea Europă?“, eveniment la care a parti­cipat şi Herman Von Rompuy, primul preşedinte al Consiliului European, actualmente preşedinte al Centrului de Politici Europene, un think-tank influent, cu sediul la Bruxelles.

Rompuy a mai spus că populismul în Uniunea Europeană nu mai ia forma intenţiei de părăsire a conglomeratului din cauza faptului că partidele populiste au învăţat o lecţie de la Marea Britanie în ceea ce priveşte consecinţele negative ale Brexit.

„Populismul în UE nu mai ia forma unei intenţii de părăsire a Uniunii. După Brexit foarte multă lume este conştientă că a părăsi UE este un risc uriaş. Susţinerea pentru UE este cea mai mare din ultimii 27 de ani. Nu datorită faptului că am devenit prea euro-entuziaşti, dar nu vrem să ajungem ca Marea Britanie. Partidele populiste o ştiu, aşa că nu mai militează pentru ieşirea din UE.”

Tot legat de Brexit, fostul preşedinte al Consiliului European a mai spus că un acord este important atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru Uniunea Europeană, dar mai ales pentru Marea Britanie, în contextul în care jumătate din mărfurile britanice ajung în piaţa europeană. În cazul unui Brexit cu acord, pentru punerea în aplicare a unui acord comercial ar putea să fie nevoie de 3-4 ani, însă pentru lumea businessului incertitudinea va rămâne.

„În cazul unui Brexit cu acord, unul dintre punctele centrale va fi perioada de tranziţie de aproape 2 ani în care Marea Britanie va rămâne în piaţa unică şi în uniunea vamală. Dar să se ajungă la un acord comercial (s-a ajuns la un acord, dar el trebuie votat de Parlamentul britanic – n.red.) este nevoie de un proces foarte complex, care poate dura cel puţin 3-4 ani. Pentru oamenii de business, incertitudinea va rămâne pentru mulţi ani. Poate aceasta este cea mai mare problemă – incertitudinea care rămâne.”

Rompuy a mai abordat şi problema schimbărilor climatice. El a pus pe picior egal importanţa economiei europene şi provocările climatice.

„Avem două probleme majore. Prima: cum să ne păstrăm economia de piaţă. A doua ţine de ecologie. Schimbările climatice sunt provocate şi de oameni. Tehnologia nu va rezolva toate problemele, ci politicile sociale. Cum împărţim povara?“