Oricât de mari ar fi dorinţele unora şi oricare ar fi guvernul, toţi se vor izbi în final cu capul de realitatea bugetului

Autor: Iulian Anghel 01.11.2019

♦ Mediul de afaceri şi bancherii aşteaptă de la viitorul guvern să facă un pas spre eliminarea Ordonanţei 114 şi, eventual, nişte facilităţi ♦ Bugetarii aşteaptă noi măriri de salarii şi pensionarii noi majorări de pensii ♦ Dar economia încetineşte, iar bugetul statului este în genunchi.



Sub politicile guvernului PSD, demis, deficitul bugetar va depăşi în acest an 3% din PIB, după datele la nouă luni din 2019 care arată că el a ajuns la 2,6% din PIB. Dar guver­nul propus al PNL a promis că va merge înain­te cu calendarul de majorare a salariilor şi a pen­siilor. În acest scenariu, doar pensiile ar pre­tinde, în plus, 24 mld. lei în 2020, 58 mld. lei în 2021 şi 80 mld. lei în 2022.

Pentru economişti acest scenariu ar fi un dezastru.

„Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt ipotetice“, spune Daniel Dăianu, preşe­din­tele Consiliului Fiscal, potrivit căruia, într-un astfel de caz, deficitul bugetar ar ajunge la 7% din PIB în 2022.

„Nu sunt împotriva majorărilor de pensii“, dar, înainte de a le majora, trebuie să creştem veniturile bugetare, care sunt cele mai mici din UE, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, bugetul consolidat al României a strâns din taxe şi contribuţii în 2018 echiva­len­tul a doar 27,1% din PIB (40,3,% media UE), cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, dacă facem abstracţie de Irlanda, un paradis fiscal, care adună mai puţin.

Or, din veniturile fiscale de 27% echivalent PIB, pensiile şi salariile înghit 85%. Iar, dacă sala­riile şi pensiile continuă să crească, nu va mai rămâne nimic pentru altceva şi de aici ne­voia de împrumuturi masive care vor crăpa defici­tele, lăsând România complet desco­pe­rită în faţa pieţelor financiare, care-i vor cere dobânzi uriaşe.

Însă cum să majorezi bătând din palme veniturile, când zeci de ani acest lucru nu a fost posibil?

Ca şi cum nu era de ajuns, acum, că se schimbă guvernul, pretenţii vin din toate părţile. Consultanţi şi bancheri cer pe o singură voce eliminarea Ordonanţei 114, care a lovit la buzunar sectoarele bancar, telecom şi energetic.

Şeful bancherilor, Sergiu Oprescu, face apel la sentiment: dacă există „voinţă politică“, taxa pe activele bancare din Ordonanţa 114 poate fi eliminată imediat. Alex Milcev, partener la Ernst & Young, aminteşte că PNL, pe când era în opoziţie, critica ordonanţa, prin urmare ar fi firesc ca acum s-o abroge: dacă ar fi abrogată, s-ar întoarce investiţiile.

Doar că ordonanţa a fost introdusă pentru că guvernul PSD voia mai mulţi bani. Acum PNL, care se pregăteşte de guvernare, ştie că, dacă o elimina, acest lucru înseamnă o pierdere financiară la buget. Şi începe să dea înnapoi.

În plus, economia încetineşte, ceea ce, din nou, înseamnă mai puţin bani în visteria statului, din ce în ce mai goală. Industria şi-a revenit puţin în septembrie, dar sentimentul managerilor rămâne mai mmult decât prudent.

Oricâte dorinţe s-ar afişa în spaţiul public, oricine va guverna, realitatea bugetului îi va aduce cu picioarele pe pâmânt pe toţi.