De ce nu pot fi majorate pensiile şi construite autostrăzile în acelaşi timp: România, cu taxe mai mari ca în unele ţări din UE, strânge mai puţin la buget decât acestea
Slaba colectare a taxelor (penultimul loc în UE ca pondere în PIB a veniturilor din taxe) este principalul motiv pentru care România nu poate pune în practică o protecţie socială mai bună concomitent cu alocări substanţiale pentru proiectele de investiţii. Soluţiile propuse pentru echilibrare par o utopie.
În 2018, cheltuielile de personal au însemnat 9,1% din PIB, iar cheltuielile sociale (care includ şi pensiile) au însemnat 10,7% din PIB. Acest lucru, în condiţiile în care veniturile din taxe şi contribuţii sociale au însemnat 27,1% din PIB. Altfel spus, peste 70% din veniturile din taxe s-au dus anul trecut în salarii şi pensii. Pentru investiţii au fost alocate fonduri echivalente cu 2,5% din PIB, adică 7,5% din veniturile bugetului din taxe.
În acest an - după noile majorări de salarii şi pensii - economiştii apreciază că pensiile şi salariile vor înghiţi peste 90% din veniturile din taxe şi contribuţii sociale. Dacă programul de majorare a pensiilor pus la punct de guvernul demis al PSD va fi continuat de guvernul propus al PNL (în cazul în care va fi învestit), atunci toate veniturile din taxe şi contribuţii vor fi înghiţite de salarii şi pensii, iar pentru restul cheltuielilor va fi nevoie de împrumuturi masive care, potrivit calculelor lui Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, vor atinge 7% din PIB în 2022. Ar fi o situaţie cumplită pentru buget, care va trebui să plătească dobânzi uriaşe ce vor împovăra şi mai mult bugetul, iar cursul de schimb va fi puternic afectat, ceea ce va lovi direct în populaţie.