Bursa de la Bucureşti este pe locul 2 în Europa în 2019 chiar şi cu un randament de 40%. Grecii sunt pe primul loc, cu un plus de 44%. La polul opus, Polonia (minus 3,6%) şi Bulgaria (minus 6,3%)

Chiar şi cu un randament de 40% livrat investitorilor în primele zece luni din 2019, ceea ce ar face invidioase pieţe de capital mult mai dezvoltate, Bursa de la Bucureşti este a doua cea mai performantă din Uniunea Europeană, arată datele agregate de ZF din platforma Bloomberg.

Astfel, pe primul loc în analiza ZF este poziţionată Bursa de la Atena, cu un un plus de 48%. Şi în cazul Bursei elene evoluţia indicelui principal este calculată pe baza randamentului dividendelor plătite de marile companii.

Pe de altă parte, Bursa de la Varşovia, cea mai mare din regiune în funcţie de capitalizare, este pe minus de la începutul anului 2019, iar Bursa de la Sofia se poziţionează pe ultimul loc, cu o scădere de 6,3%, arată datele agregate de ZF din platforma Bloomberg. Prin urmare, di­na­mica individuală a fiecărui indice bursier în 2019 reflectă în mare parte mai degrabă fac­torii de natură internă ai economiei respective, decât cei din exterior.

„Grecii au avut o perioadă proastă mulţi ani, iar economia acestei ţări a ieşit din situaţia de colaps în care era de puţin timp. În acest moment este suficient de stabilă încât să nu mai aibă probleme, însă este posibil ca această creştere să nu aibă fundamental o motivaţie foarte bună. Să nu uităm că şi grecii au plecat de la o bază foarte joasă“, spune analistul economic Aurelian Dochia pentru ZF.

Astfel, dacă în cazul Bursei de la Bucureşti di­namica poate fi pusă în contextul recuperării inte­grale de după Ordonanţa 114, un act nor­ma­tiv care a prăbuşit indicii bursieri în de­cembrie 2018, în cazul bursei elene evoluţia poate fi pusă pe seama rezultatelor alegerilor electorale în urma cărora a fost ales un guvern care a promis locuri de muncă şi o reformă economică prin investiţii. „La Bucureşti, după alegerile pentru noul guvern, Bursa nu a reacţionat nici pozitiv, nici nega­tiv, au fost variaţii minore. Se creează aşteptări, dar din punct de vedere economic nu se schimbă nimic. Este nevoie să vedem şi pri­me­le măsuri promise şi primul raport asupra economiei. Mai degrabă primele veşti apărute în piaţă sunt negative“, spune economistul.