Fondurile de acţiuni din România sunt la un maxim post criză: doar 12.700 de investitori români. Fondurile de acţiuni au cu doar 3.000 de investitori mai puţin decât are toată Bursa de la Bucureşti

Autor: Liviu Popescu 08.11.2019
Fondurile mutuale de acţiuni, care oferă expunere directă la eco­no­mie, revin în atenţia româ­nilor după aproape un deceniu în care au stat în umbră şi ajung la cel mai ridicat nivel de popularitate din 2009 încoace: 12.700 de investitori. Pe fondul eforturilor de educaţie financiară din partea unor administratori şi în contextul evoluţiei Bursei de la Bucureşti din ultimii ani, numărul clienţilor fondurilor locale de acţiuni s-a majorat cu 55% faţă de mi­nimul atins în anul 2016, de circa 8.240 de persoane, arată datele Asociaţiei Adminis­tra­torilor de Fonduri.

„Redobândirea încre­derii românilor în fondu­rile de acţiuni a fost un proces de durată şi datorită profunzimii corecţiei pieţelor bursiere din perioada 2007-2009. Românii revin în fondurile de acţiuni motivaţi probabil de randamentele incom­pa­rabil mai bune ale acestor produse de inves­tiţii, obţinute în ultima perioadă“, spune Jan Pricop, director executiv al Asociaţiei.

Fondurile locale de acţiuni au adus ran­damente de până la 65% în ultimele 36 de luni, însă reprezintă şi unele din cele mai riscante plasamente din industria fondurilor mutuale în con­textul în care dinamica Bursei se reflectă în mare parte în randamentul acestora.

„Investitorii cred că au realizat că faţă de a investi într-un singur moment (risc de market timing), riscurile economisirii regulate în fonduri de acţiuni cu expunere pe România sau pe pieţele internaţionale sunt semnificativ mai reduse, mai ales pe perioade de deţinere de peste 10 ani“, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al OTP Asset Management.

Pe de altă parte, numărul investitorilor în fonduri mutuale, care includ aici şi fonduri de obligaţiuni, fonduri multi-active şi alte tipuri de fonduri, este de circa 325.000 de clienţi, dublu faţă de anul 2009, ceea ce arată că această industrie şi-a recăpătat capitalul de încredere pierdut în urma colapsului Fondului Naţional de Investiţii (FNI), catalogat ca fiind cea mai mare schemă Ponzi din istoria României.