Valentin Berea, avocat RTPR Allen & Overy: Recunoaşterea faptelor în schimbul unor sanctiuni mai mici din partea Consiliului Concurentei devine problematica. Finanţatorii de litigii stimulează firmele să ceară despăgubiri de la jucătorii amendaţi

Autor: Valentin Berea 12.11.2019

Despagubirile solicitate de companii pentru fapte anticoncurentiale sunt noul teren de actiune al finantatorilor de litigii in Europa de Est. Acestia incurajeaza persoanele vatamate sa solicite daune din partea companiilor sanctionate de Consiliul Concurentei.

Spre exemplu, clientii sau furnizorii unor operatori economici care s-au inteles in fixarea preturilor si au fost amendati pot solicita de la acestia despagubiri pentru prejudiciile suferite. Pentru ca acestea nu sunt plafonate,  precum in cazul amenzilor administrative, cuantumul daunelor pe care trebuie sa le plateasca firmele sanctionate pot depasi cu mult amenda impusa de autoritatea de concurenta.

Pentru a inlesni participarea firmelor la procese colective, finantatorii de litigii elimina bariera tarifelor mari de asistenta legala, primind in schimb comisioane de succes foarte ridicate. 

Tendintele sunt vizibile in pietele din jurul Romaniei si este o chestiune de timp pana cand vor incepe sa fie preluate si la noi. Acest tip de litigii nu este specific zonei noastre, s-a dezvoltat puternic in SUA de decenii, de unde a inceput sa fie preluat in vestul Europei.

Deja lucram la nivelul retelei Allen&Overy in procese de pe piete din jurul nostru care se confrunta cu acest fenomen si am avut deja un prim astfel de caz in Romania, unde clientul nostru, aflat in pozitia de parat, a obtinut respingerea pretentiilor reclamantului, deci ne putem astepta ca mai degraba mai devreme decât mai tarziu sa castige teren si in Romania.  

Pe plan intern, drumul a fost deschis de OUG 39 din 2017 care reglementeaza despagubirile pentru incalcarea regulilor de concurenta. Faptele interzise care pot fi temeiul unor actiuni deschise de pagubiti sunt intelegerile anticoncurentiale si practicile concertate, precum si abuzul de pozitie dominanta.

Cele mai frecvente sunt cele care vizeaza fixarea directa sau indirecta a preturilor de vanzare sau de cumparare si conditiile comerciale discriminatorii aplicate unor agenti economici care se considera astfel pagubiti.

In tara noastra nu exista o traditie a litigiilor in daune precum in Occident, inclusiv din motive culturale, fiind preferata paradigma „intelegerii ca intre oameni”. Resortul sta in perceptia propriei lumi ca fiind una mica, in care e bine sa nu ai inamici puternici in business, pentru ca nu stii cand te vei mai intalni cu ei.

Lucrurile par a se schimba insa rapid si in acest cod moral nescris, din ce in ce mai multe companii alegand sa maximizeze orice oportunitate creata, asa cum poate fi perceputa de un cumparator o amenda din partea Consiliului Concurentei primita de un furnizor al sau de produse sau servicii.

In special firmele aflate in stare de reorganizare judiciara/insolventa, care nu mai au nimic de pierdut, tind sa introduca astfel de actiuni, pentru a incerca sa recupereze orice suma care le-ar putea salva de la faliment.

Insusi Consiliul Concurentei incurajeaza formarea acestei piete prin mesaje de popularizare pentru recuperarea prejudiciilor din fapte anticoncurentiale.

Mai mult, in spatiul public se vehiculeaza chiar intentia Consiliului de a modifica cadrul legislativ pentru a usura si mai mult sarcina probei pagubitilor, inclusiv prin instituirea de prezumtii privind cuantumul prejudiciului calculat ca un procent din pretul produselor sau serviciilor care au facut obiectul intelegerii anticoncurentiale.

Schimbarea peisajului va duce inevitabil si la modificarea comportamentului companiilor. Daca pana acum, unele societati ar fi fost dispuse sa apeleze la politica de clementa sau sa admita fapte anticoncurentiale doar pentru a primi o amenda mai mica, odata cu raspandirea acestui tip de litigii, se vor gandi de doua ori inainte.

Asta deoarece recunoasterea faptei deschide chiar de a doua zi calea proceselor pentru recuperarea daunelor. In schimb, contestarea in instanta a sanctiunii Consiliului Concurentei blocheaza actiunile de recuperare a prejudiciilor, judecarea contestatiei poate dura mai multi ani, timp in care reclamantii isi pot pierde din elan.

Pana in prezent, in Romania este cunoscut un singur caz finalizat definitiv in favoarea unui reclamant      intr-un astfel de litigiu. Posta Romana, sanctionata pentru abuz de pozitie dominanta de autoritatea de concurenta, a fost obligata sa despagubeasca un client cu peste 4 mil. RON pentru pierderile suferite ca urmare a tratamentului discriminatoriu aplicat de catre operatorul de stat.

Alte cazuri sunt insa in curs, fiind cunoscut ca aceste litigii sunt complexe si necesita mult timp pentru finalizare.

Valentin Berea este partener la casa de avocatură RTPR Allen & Overy