Moldova se pregăteşte să îmbrăţişeze, într-un final, investiţiile chineze. „Am reiterat intenţia noastră de a întări dialogul cu China ca unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Moldovei.“

Ani de-a rândul, Moldova s-a arătat destul de reticentă în a permite Chinei să realizeze proiecte majore de infrastructură, însă lucrurile s-ar putea schimba după ce preşedintele ţării a anunţat că va face o vizită în Beijing, scrie Balkan Insight.

Contractorii chinezi au avut în vizor de ani întregi acorduri de milioane de dolari în sectorul construcţiilor din Moldova. În aprilie 2019, oficialii din Moldova anunţau că ţara va încheia două contracte în domeniul infrastructurii cu doi contractori chinezi, aceasta fiind prima dată când iniţiativa noului drum al mătăsii a Chinei s-ar fi extins în ţara est-europeană, potrivit CNBC.

În cadrul unui interviu, Vitalie Iurcu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, declara la acea vreme că negocierile au fost lansate cu câţiva ani în urmă, iar contractele „vor fi semnate cel mai probabil în acest an“, acestea privind construcţia a „aproape 300 de km de drumuri în Republica Moldova“.

Cele două companii chineze ar urma să finanţeze cea mai mare parte a proiectului. Criticii susţin că iniţiativa noului drum al mătăsii nu numai că aduce beneficii firmelor chineze, dar ajută Beijingul în acelaşi timp să câştige influenţă politică. De asemenea, costurile ridicate ale unor proiecte de investiţii ar putea afecta datoria naţională şi economiile ţărilor aflate în curs de dezvoltare.

Întrebat în legătură cu astfel de temeri, Iurcu a declarat că Moldova a realizat deja „ample studii de fezabilitate pentru a se asigura că aceste proiecte sunt „fezabile“ şi „finanţabile“.

Tot în acest an, oficiali din cadrul Ministerului moldovean al Economiei au discutat planuri de investiţii în sectorul local al transportului aerian cu reprezentanţi ai Sichuan Ruifeng Investment Management Group, potrivit Intellinews.

Discuţiile s-au concentrat asupra aeroportului Măr­cu­leşti din nordul ţării. Acesta, o fostă bază aeriană, ar fi urmat să fie transformat într-o zonă economică liberă, dar a fost trans­ferat de la Ministerul Apărării la cel al Economiei de-abia anul trecut.

Deşi China nu-şi ascunde dorinţa de a-şi aduce serviciile în Moldova, Moldova nu a adoptat niciodată o poziţie fermă în ceea ce priveşte avansarea acordurilor.

Acest lucru s-ar putea schimba într-un final însă, potrivit Balkan Insight. Pe 29 septembrie, după ce s-a întâlnit cu ambasadorul chinez în ţara sa, Zhang Yinghong, preşedintele Igor Dodon a anunţat că va face în viitorul apropiat o vizită oficială în China cu scopul „întăririi dialogului“ cu Beijingul.

„Am reiterat intenţia noastră de a întări dialogul cu China ca unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Moldovei“, a declarat Dodon.

Moldova este din nou în criză, după ce guvernul ţării a fost demis prin moţiune de cenzură, existând riscul creşterii instabilităţii la numai cinci luni după ce premierul pro-vest Maia Sandu a preluat puterea cu angajamentul de a lupta împotriva corupţiei, potrivit Euractiv.

Sandu formase o coaliţie fragilă cu partidul socialist susţinut de ruşi, însă relaţiile s-au deteriorat brusc în urma neînţelegerilor privind o propusă schimbare a modului în care este desemnat procurorul general.

Mai multe detalii pe zf.ro

Partidele au acum la dispoziţie 90 de zile pentru a încerca să formeze un nou guvern. Dacă vor eşua, vor fi organizate noi alegeri parlamentare.

Ţara de 3,5 milioane de locuitori a suferit criză după criză de când dispariţia a 1 miliard de dolari din sistemul său financiar în 2014 a distrus reputeţia clasei sale politice.

Uniunea Europeană a publicat o declaraţie în care arată că moţiunea de cenzură legată de problemele privind procesul de recrutare a procurorului general trimite „semnale îngrijorătoare privind procesul de reformă din ţară“.

„Coaliţia lansase un număr de iniţiative pentru respectarea unor angajamente cheie privind în mod deosebit combaterea corupţiei, independenţa sistemului juridic şi cercetările legate de frauda bancară. Necesitatea acestor reforme a dispărut odată cu demiterea guvernului“, a declarat Maja Kocijancic, purtător de cuvând al comisarului UE pe afaceri externe Federica Mogherini.