ZF / Raiffeisen „Branduri româneşti“, Piatra Neamţ: „Piaţa este deschisă şi antreprenorii români pot duce produsele în străinătate, important este brandul“. Autenticitatea este pariul pe care trebuie să mizeze creatorii de branduri în business acum, când tinerii caută produsele „made in Romania“

Autor: Georgiana Mihalache 18.11.2019

Brandurile româneşti îşi lasă amprenta asupra zonei din care vin şi astfel rezistă în continuare într-o piaţă concurenţială, iar autenticitatea este pariul pe care trebuie să mizeze creatorii de branduri în business acum, când tinerii caută produsele „made in Romania“.



Companiile internaţionale vin cu reţetele de brand „gata făcute“, însă antre­pre­norii români au crea­tivitate şi creează produse noi, care se luptă cu numele interna­ţio­nale, ceea ce atrage în acelaşi timp şi noile generaţii, dar şi potenţialii anga­jaţi, au susţinut antreprenorii din judeţul Neamţ, prezenţi la conferinţa „Branduri româneşti“ din Piatra Neamţ.

„Construcţia unui brand trebuie pornită din interior. Angajaţii trebuie să fie portavocea brandului nostru. Ge­ne­ra­ţiile tinere apreciază poveşti tra­di­ţio­nale, autentice. Cât timp reuşeşti să vii cu o poveste autentică, reuşeşti să ajungi în preferinţele lor“, a spus Cătălin Gavrizescu, coordonatorul cen­tre­lor regionale corporaţii Raiffeisen Bank România

El a fost prezent la con­ferinţa „Branduri româneşti“, organizată la Piatra Neamţ de Ziarul Financiar, în parte­ne­riat cu Raiffeisen Bank România. Evenimentul a reunit 120 de antre­prenori din judeţ, care au dezbătut despre ce stă în spatele unui brand şi cum reuşesc să se adapteze noilor trenduri din piaţă şi din compor­ta­mentul consumatorului.

„În 2016 cel mai mare vânzător de aparatură muzicală a început să facă livrări directe către România. Noi ne-am văzut de drumul nostru şi am zis că dacă ei vin peste noi, ce ne împiedică pe noi să mergem acolo? Dacă piaţa este liberă şi vin spre noi, nu ne opreşte nimeni pe noi să mergem în afară. Important este produsul şi brandul“, a spus Florin Fodor, acţionar la Fly Music.

Fly Music este o reţea de opt ma­ga­zine de instrumente muzicale, în oraşe precum Piatra Neamţ, Suceava, Iaşi, Timişoara. În 2018, compania a raportat afaceri de 30 mil. lei, în creştere cu 10%.

O companie prezentă pe piaţă de 28 de ani, Dolinex, o afacere de familie spe­cializată în comercializarea de echi­pa­mente şi accesorii pentru insta­laţii ter­mice şi sanitare, mizează pe educarea clien­tului, activând într-un domeniu tehnic. „Toţi trebuie să lucrăm între noi, să demonstrăm că putem consuma produse româneşti. Producem prea puţin, totul importăm. Trebuie să fim mai uniţi, mai încrezători, să comunicăm mai mult, ca un ceas cu toate rotiţele puse la punct. Trebuie să dezvoltăm mai mult în partea de comunicare, să împărtăşim unii de la alţii“, a spus Dorin Căpitanu, acţionar la Dolinex.

Pentru anul 2019, antreprenorul aşteaptă afaceri de 8 mil. euro, iar până acum circa 18.000 de locuinţe sunt încălzite prin instalaţiile Dolinex.

Criza din piaţa forţei de muncă din România despre care se plâng antreprenorii poate fi rezolvată prin condiţii bune oferite angajaţilor, care în acest mod rămân în companie, susţin oamenii de afaceri din Neamţ.

Şomajul în luna august din 2019 în judeţul Neamţ a fost de 4,3%, potrivit Institutului Naţional de Statistică, iar salariul mediu net în judeţ în aceeaşi lună a fost de 2.670 lei.

„Cel mai important capital din companie sunt oamenii. Am investit fiecare ban în licenţe. Concurenţa este acerbă în piaţă. Concurenţa nu ne-a speriat, suntem un brand pe plan local. Ne-am luat oameni, digitalizarea a fost în prim plan.  Cred că este loc de mai bine pentru că eu consider că afacerile de abia au început, sunt perspective“, a spus Ilie Echim, acţionar al Farmaciei Ardealul. Farmacia Ardealul, un business de 11 farmacii din Piatra-Neamţ, pus pe piaţă  de farmacistul Ilie Echim, a încheiat anul 2018 cu o creştere a afacerilor de 7%, ceea ce a dus businessul la peste 68 mil. lei.

Deşi găseşte cu greu oameni specializaţi pentru companie, Maria Tătaru, marketing manager la Auto­nom, care oferă o gamă largă de servicii, de la închirieri de maşini la leasing operaţional şi asistenţă rutieră, spune că nu se plânge de lipsa de personal.

„În construcţia brandului Autonom au contat valorile fondatorilor, pe baza cărora a fost creată cultura orga­nizaţională. Contează ambasadorii de brand pe care îi construieşti, de la angajaţi la parteneri şi clienţi. Este important să livrezi ceea ce promiţi“, a mai spus Maria Tătaru.

Angajaţii pot rămâne într-o companie dacă li se oferă beneficii, de la salariu la implicare în proiectele businessului. „Brandurile româneşti sunt o creaţie a noastră şi pot fi dezvoltate. Am încercat să comunicăm aspecte legate de companie prin social media, dar şi offline. Ne confruntăm cu partea de deficit de angajaţi specializaţi, dar le oferim beneficii să-i păstrăm“, a spus Elena Bufnilă, director de marketing la Grup Şerban.

Sub umbrela grupului Şerban operează şapte companii cu activităţi în cultivarea şi comercializarea cerealelor, creşterea păsărilor, morărit şi panificaţie, patiserie, magazine proprii, precum şi distribuţie.

Conferinţa „Branduri româneşti“ a ajuns astfel în al optulea oraş - Piatra Neamţ - în turneul pornit de Ziarul Financiar şi Raiffeisen Bank România în căutarea brandurilor româneşti şi a poveştilor antreprenorilor locali. Evenimente asemănătoare au început în 2018 în Cluj-Napoca, după care au urmat oraşele Iaşi, Constanţa, Timişoara, Galaţi, Oradea şi Piteşti.

 

 

Paul Armeanu, director execuţie SSAB AG

♦ În 1991 am început activitatea pe structuri metalice, făceam construcţii doar pe metal, din 2015 am făcut o rebranduire şi am trecut şi pe partea de executare.

♦ Suntem 35 de ingineri în şantierele din toată ţara, avem pe partea de construcţii parteneri.

♦ Noţiunea de brand la momentul fondării nu ştiu dacă a fost luată în calcul, dar brandul a fost dat de calitatea lucrărilor executate.

♦ Livrăm pe structură metalică şi pe pieţele din Uniunea Europeană, în urma proiectelor pe care le-am avut cu diverse firme din exterior.

♦ Acum avem o echipă pe care aproape am luat-o de pe băncile facultăţii. Media de vârstă a inginerilor e de 30-35 de ani. Suntem în căutare de oameni.

♦ La momentul de faţă se investeşte în fabrică, iar acest lucru generează forţă de muncă.

♦ Anul acesta aşteptăm o cifră de afaceri de 40 mil. euro.

 

Daniela Shah, cofondator Eturia

♦ Compania Eturia a fost fondată în 2007 împreună cu Sorin Stoica, eu fiind medic, iar Sorin inginer de aeronave militare. Am visat dintotdeauna să călătoresc.

♦ În 2010 am deschis sucursala din Bucureşti, iar acum doi ani am deschis şi o agenţie în Cluj. Nu am avut la început o idee de brand şi marketing, dar am citit.

♦ Avem 60 de persoane în cele trei sedii din ţară, în lumea de turism suntem cunoscuţi şi apreciaţi, avem contracte directe cu peste 400 de hoteluri din întreaga lume, cu peste 60 de tour operatori. Când am început, clienţii au fost bucuroşi că eram din provincie, a fost un atu al nostru. Riscurile din turism sunt eşecurile marilor jucători, care afectează imaginea agenţiilor de turism.

 

Neculai Apostol, fondator Grupul Kosarom

♦ Am zis să ne producem singuri material primă - carnea de porc. Am găsit firma Suid Prod, era prima pe lista de lichidare din judeţul Neamţ. Am cumpărat-, am avut un program de investiţii, producem 150.000 de capete de porci.

♦ Avem ca resursă umană oameni pregătiţi, avem contacte internaţionale cu firme. Vindem 20% din preparate din carne în Germania, Spania.

♦ Cifra de afaceri în 2019 este similară cu anul trecut, pe grup de firme anul trecut am avut 287 mil. lei.

♦ Facem investiţii, rebranduim, investim în firme. Avem comenzi cu 40% mai mult decât putem să producem, de aceea şi investim în zona aceasta.

 

Ilie Echim, acţionar Farmacia Ardealul

♦ Businessul nostru are 26 de ani. Azi avem 170 de angajaţi şi 11 farmacii. Cel mai important capital din companie sunt oamenii. La noi toată lumea vrea să vină şi nimeni nu vrea să plece.

♦ Fără muncă nu poţi să creezi nimic. Primii zece ani nu am avut un concediu. Am investit fiecare ban în licenţe. Concurenţa este acerbă în piaţă, dar nu ne-a speriat, suntem un brand pe plan local.

♦ Ne-am luat oameni, digitalizarea a fost în prim plan. Avem trei site-uri prin care vindem în toată ţara de produse care nu sunt medicamente. Am deschis şi două magazine Bebe Ardealul.

♦ Venind din Ardeal, aceasta a fost ideea brandului. Nu ne-am luat după colegi care au pus denumiri de plante, am vrut un nume uşor de reţinut.

 

Cătălin Gavrizescu, coordonator centre regionale corporaţii Raiffeisen Bank România

♦ Raiffeisen, deşi este un brand internaţional, o trăsătură definitorie care să înglobeze valorile noastre este responsabilitatea. Responsabil înseamnă să îi recompensezi corect pe cei cu care lucrezi, să ai grijă de stakeholderii tăi.

♦ Noi privim brandingul ca o sumă a comportamentelor interne ale angajaţilor unei companii, din orice industrie. Construcţia unui brand trebuie pornită din interior. Angajaţii trebuie să fie portavocea brandului nostru.

♦ Sprijinim brandurile româneşti, ele sunt cele mai interesate să dezvolte comunităţile locale, aduc valoare adăugată autentică, locală.

♦ După criză a fost un moment crucial, au fost firme care au rezistat, au dat încredere. Au fost antreprenori care nu erau vizibili în perioada crizei, dar au învăţat de pe margine, se vede în zona de v­­ânzări a băncii. Am văzut că există o afinitate pentru brandurile locale.

♦ Generaţiile tinere apreciază poveşti tradiţionale, autentice. Cât timp reuşeşti să vii cu o poveste autentică, reuşeşti să ajungi în preferinţele lor.

 

Elena Bufnilă, director de marketing Grup Şerban

♦ Brandurile româneşti sunt o creaţie a noastră şi pot fi dezvoltate. Suntem pe piaţă din 1994, am început activitatea cu partea de panificaţie. De-a lungul anilor ne-am dezvoltat, astăzi avem şase domenii de activitate: agricultură, comerţ cu cereal, plante, ferme avicole, panificaţie, lanţ de magazine - băcănia Şerban, distribuţie şi transport.

♦ De şase ani s-au schimbat multe lucruri. Schimbarea înseamnă dezvoltare, mă axez pe partea de oameni. Activităţile sunt integrate, părţile de business comunică.

♦ Ne confruntăm cu partea de deficit de angajaţi specializaţi, dar le oferim beneficii ca să-i păstrăm.

♦ În 2018 cifra de afaceri a fost de 65 mil. euro.

♦ Pe zona Moldovei încercăm să educăm clientul, să îl îndreptăm spre zona de specialităţi de panificaţie.

 

Florin Fodor, acţionar Fly Music

♦ Suntem diferiţi faţă de alte companii pentru că am pornit atipic. Compania noastră a fost înfiinţată în 2006, cu un capital de 2.300 de dolari. Am venit din Elveţia şi simţeam nevoia să fac ceva.

♦ Nu am avut strategie sau viziune, mă ghidam după sfatul tatălui meu, care spunea că trebuie să cheltuiesc mai puţin decât câştig.

♦ Am avut o evoluţie rapidă. În 2008 am făcut site-ul Fly Music, după o săptămână am primit şi prima comandă.

♦ În 2016 cel mai mare vânzător de aparatură muzicală a început să facă livrări directe către România. Noi ne-am văzut de drumul nostru şi am zis că dacă ei vin peste noi, ce ne împiedică pe noi să mergem acolo? Am deschis magazine online în limba ungară. Dacă piaţa este liberă şi vin spre noi, nu ne opreşte nimeni pe noi să mergem în afară. Importante sunt produsul şi brandul.

 

 

Sorin Chiriac, acţionar Caremil

♦ Atuurile unui brand românesc trebuie să mizeze pe specific naţional şi flexibilitate, dar şi pe o nişare foarte bună. Brandurile internaţionale au zone de care nu sunt interesate.

♦ Am început ca producător de textile, suntem absolvenţi de facultate de textile eu şi soţia mea la Iaşi, împreună cu Bogdan Piţigoi am vrut să începem o afacere. Am început cu puţini oameni, puţine maşini. Din 97 până în 2000 am ajuns de la 20 de oameni la 500. Am deschis în 2003 o companie în industria de tricotaje. În 2004 când leul a început să se aprecieze, am încercat să vindem pe piaţa românească. Brandul Sense este din 2001, dar mai serios am deschis magazine din 2007.

 

 

Dorin Căpitanu, acţionar Dolinex

♦ Dolinex este o afacere de familie, a fost începută de mama mea în 1991 printr-un mic magazine de cartier. Ne-am adresat oraşului Piatra Neamţ cu serviciile noastre. Avem 28 de ani în piaţă, cu multă muncă. Expansiunea noastră a început după ce am terminat studiile în domeniu prin deschiderea de magazine. Am avut creştere an de an, 8 mil. euro preconizăm anul acesta cifră de afaceri.

♦ Toţi trebuie să lucrăm între noi, să demonstrăm că putem consuma produse româneşti. Producem prea puţin, totul importăm. Trebuie să fim mai uniţi, mai încrezători, să comunicăm mai mult, ca un ceas, dacă toate rotiţele sunt puse la punct să funcţioneze, mergem bine. Trebuie să dezvoltăm mai mult în partea de comunicare, să împărtăşim unii de la alţii.

♦ Ce faci acasă rămâne ca amprentă pentru generaţii.

 

 

Maria Tătaru, marketing manager Autonom

♦ Autonom a început de la o idee văzută afară de către tatăl fraţilor Ştefan, cei care au fondat compania. Am acoperit un segment aici în Piatra Neamţ - românii care se întorceau din străinătate.

♦ În cei 14 ani Autonom a ajuns să-şi diversifice activitatea.

♦ În construcţia brandului Autonom au contat valorile fondatorilor, pe baza cărora a fost creată cultura organizaţională. Este din ce în ce mai greu să găseşti oameni specializaţi în România, dar nu imposibil.

♦ Autonom a început ca o firmă de închirieri auto. Oamenii asociau compania doar cu segmentul de închirieri şi pentru că nu mai suntem doar atât, am simţit nevoia de un rebranding. Sloganul nostru acum este „Evoluăm în fiecare zi“.