Au reînceput falimentele bancare în SUA, iar tiparul aminteşte de ajunul marii crize financiare. Îngrijorările sunt deocamdată mici, dar dacă Fed duce dobânzile şi mai jos, băncile vor avea şi mai mult de suferit

♦ Trei bănci americane mici s-au prăbuşit în ultima lună şi patru în total de la începutul anului. Într-o ţară cu circa 4.700 de instituţii de credit, numărul este mic, dar pentru că anul trecut nicio bancă nu a falimentat, tendinţa, care aminteşte de începuturile ultimei crize financiare, îi intrigă pe unii.

În 2006 n-a existat niciun faliment bancar, în 2007 au fost trei, iar în 2008-2009 nenumărate, după cum atrage atenţia Nasdaq, pagina de ştiri a bursei de acţiuni americane cu acelaşi nume. Pentru unii analişti, falimentele indică tendinţa din sistemul bancar: mai puţine bănci, dar mai mari. Băncile care s-au prăbuşit în ultima lună - City National Bank of New Jersey, Resolute Bank of Ohio şi Louisa Community Bank of Kentucky - au dat de necaz din motive diferite, scrie Financial Times.

În cazurile City National Bank of New Jersey şi Resolute Bank of Ohio, falimentul s-a datorat „practicilor nesigure“, se arată într-un comunicat al Office of the Comptroller of the Currency.

Despre Louisa Community Bank of Kentucky, Departamentul instituţiilor financiare din Kentucky a spus că „pierderile operaţionale începuseră să erodeze capitalul“. Acolo, politicile slabe şi salariile mari ale managementului au exacerbat problemele, potrivit S&P Global Market Intelligence. Apoi, un angajat a pledat vinovat la acuzaţii de delapidare de 45.000 de dolari.

Aceste explicaţii sugerează că nu există probleme cu o anumită clasă de active, aşa cum a fost în 2007-2008, când piaţa imobiliară s-a prăbuşit, provocând o criză financiară globală şi apoi marea recesiune.

În ultimii ani au existat unele probleme izolate în sectorul energiei şi în agricultură, dar „calitatea generală a creditului este grozavă“, spune Johannes Palsson, strateg la Angel Oak Capital, fond specializat în investiţii în bănci mici. Însă multe bănci au probleme într-un mediu de afaceri marcat de dobânzi reduse şi competiţie intensă.

Scott Hildenbrand, analist la Sandler OíNeill, estimează că, spre exemplu, creditele comerciale imobiliare noi au o rată de dobândă medie de 4,2%, cu un punct procentual mai mic decât în urmă cu un an. Cu cât marjele se duc mai jos, cu atât este mai probabil ca băncile să se orienteze spre zone de afaceri mai riscante pentru a-şi salva profiturile. Multe companii au acumulat deja mai multă datorie decât pot duce, în timp ce gospodăriile dau şi ele semne de stres.

Cea mai recentă analiză a New York Federal Reserve arată că soldul creditului de consum este la un nivel record, iar creditele pentru maşini, pentru studiu şi ipotecile înregistrează o tendinţă îngrijo­rătoare a întârzierilor la plată.

Cele trei bănci care s-au prăbuşit în ultima lună sunt mici canari într-o mină de cărbune: au în total active de nici 200 de milioane de dolari şi cinci sucursale. Dar ultimul an în care au fost zero falimente bancare în SUA a fost 2006. În 2007 au fost trei, aminteşte Financial Times. Anul care a urmat a însemnat potopul pentru sistemul bancar american. Coloşi precum Lehman Brothers şi Bear Stearns au picat fără şanse de supravieţuire. Zeci de bănci mici s-au prăbuşit atunci, o tragedie care între timp a fost uitată. Până acum.

Cel mai recent faliment este cel al City National Bank of New Jersey, declarat pe 1 noiembrie. Banca şi-a închis cele trei subsidiare cu active de circa 120 de milioane de dolari şi depozite de 111,2 milioane de dolari. Activele şi depozitele au fost preluate de Industrial Bank, de asemenea o bancă locală de mici dimensiuni, potrivit datelor agenţiei de asigurări pentru depozite Federal Deposit Insurance Corporation. „În medie, cinci bănci falimentează în fiecare an în vremuri normale, fără criză. Din 1933 au fost doar trei ani fără niciun faliment“, arată FDIC. Numărul de falimente a crescut dramatic în 2008, la 28, apoi la 140 în 2009. Vârful a fost atins în 2010 - 157. Resolute Bank s-a închis pe 25 octombrie şi a fost preluată de Buckeye State Bank din Powell, Ohio. Banca avea o singură subsidiară, cu active totale de 27,1 milioane de dolari şi depozite de 26,2 milioane de dolari. Louisa Community Bank of Louisa s-a închis tot pe 25 octombrie şi a fost cumpărată de Kentucky Farmers Bank Corporation. Banca avea active de 29,7 milioane de dolari şi depozite de 26,5 milioane de dolari. Enloe State Bank din Cooper, Texas, şi-a încetat afacerile pe 31 mai, când avea active totale de 31,3 milioane de dolari. Depozite de 500.000 de dolari au depăşit limitele de asigurare ale FDIC. Depozitele au fost preluate de Legend Bank.

Deşi sistemul bancar american pare solid, analiştii şi investitorii sunt atenţi la marja netă din dobânzi a băncilor, adică la profitul obţinut din diferenţa dintre credite şi depozite, notează revista Quartz.

Rezerva Federală americană a redus dobânda de politică monetară de trei ori anul acesta, referinţa ajungând la 1,5-1,75%. Băncile mai mici pot fi mai sensibile decât cele mari la schimbările marjelor deoarece au operaţiuni mai puţin diverse. Deşi marja netă din dobânzi a crescut uşor anul acesta, este joasă în comparaţie cu media istorică. Acest lucru sugerează că băncile mai mici vor avea probleme mai mari dacă banca centrală americană duce dobânda de referinţă şi mai jos în următoarele luni.

John M. Mason, fost economist la Fed şi comentator financiar pentru Seeking Alpha, a remarcat o altă tendinţă la sistemul bancar american. În 2006 erau 7.397 de bănci asigurate de FDIC, iar pe 30 iunie 2019 numărul era de 4.630, ceea ce înseamnă că între timp sistemul bancar s-a redus cu 37%. Economia SUA a început să-şi revină în al treilea trimestru din 2009, când sistemul bancar avea 6.829 bănci, şi a continuat de atunci să crescă. Din iunie 2009, SUA au pierdut 2.199 de bănci, sau 32% din sistemul bancar. Prin urmare, pe măsură ce economia a crescut, sistemul bancar s-a comprimat. Numărul băncilor a scăzut, dar cele rămase au devenit mai mari.