De ce se întorc executivii români acasă? „Managerii pot găsi în România oportunităţi comparabile cu cele pe care le au pe alte pieţe, ba chiar pot primi joburi mai interesante“. Motivele care stau în spatele deciziei pot fi de natură personală, dar şi economică

Multinaţionalele au început „ope­raţiunea repatrierea“, mai exact aduc la conducerea subsidiarelor şi filia­lelor locale executivi români şcoliţi afară şi care şi-au construit cariera peste graniţă.

Petrişor Grindeanu, fost şef la Sika pentru două ţări africane, s-a întors re­cent în România ca CEO al Sanex, pro­ducător de gresie şi faianţă sub brandul Cesarom. Dragoş Gavriluţă, un exe­cutiv român care lucrează încă din 2001 în cadrul grupului industrial Clariant, a fost „repatriat“ din Canada pentru a gestio­na investiţia de peste 100 mil. euro a elveţienilor în Podari, judeţul Dolj. Alte exemple în acest sens sunt An­dreea Moldovan (Avon), Horia Adrian (Holcim) şi Dragoş Con­stantinescu (Ursus).

„Există într-adevăr acest trend de repatriere şi exemplele sunt multiple“, spune Rudolf Fedorovici, managing part­ner la compania de executive search Advice Executive Search.

În ceea ce priveşte motivele care stau în spatele acestor decizii, acestea sunt de două tipuri - economice şi personale.

Astfel, expaţii români încep să se întoarcă acasă pe poziţii de top management şi au uneori salarii comparabile cu cele din Occident, cuprinse între 10.000 şi 15.000 de euro lunar, conform datelor din piaţă. De cele mai multe ori însă, salariile sunt aliniate la piaţa din România.