VIDEO ZF Esenţial în business. Bogdan Văduva, KPMG: Nivelul de sofisticare din procesele de fuziuni şi achiziţii a crescut foarte mult. Evaluările sunt făcute pe principii mult mai raţionale

Piaţa de fuziuni şi achiziţii, evaluată undeva la 3-4 miliarde de euro pe an, traversează o perioadă destul de bună, având în vedere că în prezent există multe tranzacţii aflate în plin proces de execuţie. Cum s-a transformat această piaţă în ultimul deceniu şi în ce măsură s-au sofisticat pretenţiile investitorilor?

”Cred că în ultimii 10 ani s-a sofisticat întreg mediul de afaceri, nu doar zona de fuziuni şi achiziţii, ci pe toate palierele. Inclusiv în zona noastră, a consultanţilor, a existat o creştere a nivelului de sofisticare, chiar mă gândeam ce făceam la tranzacţiile făcute în urmă cu 10 ani, poate şi mai mult. Când am revizuit dosare de acum 15 ani, privatizări am observat că nivelul de sofisticare a crescut foarte mult, atât în zona vânzătorilor cât şi a cumpărătorilor dar şi a consultanţilor”, a explicat Bogdan Văduva, partener, deal advisory în cadrul companiei de audit şi consultanţă KPMG, în cadrul emisiunii ZF Esenţial în business realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.

Întrebat în ce sens s-a realizat sofisticarea, Bogdan Văduva a spus că, în prezent, evaluările sunt făcute pe principii mult mai raţionale.

„Evaluările în cazul fuziunilor şi achiziţiilor sunt făcute pe principii mult mai raţionale, mult mai bine puse la punct, procesele nu mai sunt în procese de tip 1 la 1, fără consultanţi, deci lucrurile au început să intre în făgaşul în care toate tranzacţiile beneficiază de o consultanţă mai bună şi a vânzătorilor şi a cumpărătorilor. În plus, valorile la care se închid tranzacţiile sunt într-o zonă mult mai fundamentată, legată de performanţă companiilor, de sectorul respectiv”.

O tranzacţie poate să eşueze de 10 ori sau chiar de 100 de ori până ajunge a fi închisă, mai spune el. De ce eşuează tranzacţiile?

”Primul pas poate să fie legat de aşteptări, aşteptări care să fie nerezonabile fie pe partea vânzătorului, fie pe partea cumpărătorului. Cred că, în orice tranzacţie, dacă nu se ajunge în zona în care aşteptările ambelor părţi sunt îndeplinite, ea nu poate să aibă loc. Apoi sunt lucruri care pot să apară pe parcursul procesului: nu există un anumit interes pentru respectivul business, iar vânzătorul de multe ori îşi supraevaluează propriul business fără să înţeleagă că nu există o cerere pentru business-ul lui la nivelul respectiv şi atunci nivelul de aşteptare pe care şi-l pune de la început este foarte dificil a se întâmplă. Pot să apară situaţii pe parcursul proceselor de investigaţie, de due-diligence, pe care cumpărătorul îl face într-un proces”.