Noul ministru de finanţe, misiune dificilă: trebuie să găsească 16 mld. lei pentru finanţarea creşterii deficitului

Ministerul de Finanţe,condus acum de Florin Cîţu, fostul director de trezorerie de la ING, care anunţa la începu­tul lui 2019 un necesar brut de finanţare de 72 mld. lei (28 mld. lei pentru acoperirea defici­tu­lui bugetar şi 44 mld. lei pentru rostogolirea da­to­riei) se vede obligat – sub o altă conducere - să ceară din piaţă aproape 16 mld. lei peste ceea ce îşi propusese să împrumute la început de an.

„15 miliarde de lei pe piaţa internă ar fi o ofertă imensă şi nu există pe final de an atâta lichi­ditate. Practic, s-ar vinde într-o singură lună titluri de trezorerie cât pentru jumătate de an. O astfel de ofertă pe piaţa internă ar avea un impact negativ – un risc de dobânzi mai mari nu doar pentru trezorerie, ci şi pentru companii şi populaţie, având în vedere că suntem la final de an. O astfel de măsură ar inhiba consumul şi ar apăsa eco­nomia.“, comentează economistul Laurian Lungu.

Alternativa rămâne piaţa externă, o piaţă din care Finanţele au luat deja în acest an 5 miliarde de euro, peste ceea ce şi-au propus. În plus, un împrumut extern s-ar putea dovedi mai avantajos, având în vedere că până şi Grecia se împrumută la dobânzi spre zero, iar randamentele obţinute din eurbondurile româneşti – 3-4 procente ar fi atractive.

În plus, pe neaşteptat, Finanţele au luat ieri 332 mil. euro de pe piaţa internă. În ultimele luni datele de la început de an s-au schimbat dramatic. Deficitul bugetar a fost majorat la 3,4% din PIB, bani ce trebuie luaţi de undeva – pentru că în celebrul „buffer“ cu care se lăuda fostul ministru de finanţe Eugen Teodorovici nu se ştie câţi bani mai sunt.

„Probabil că nu mai este cine ştie ce acolo“, comentează economistul Laurian Lungu.