Flirtând într-o iubire imposibilă cu UE, afişându-se în public cu China şi lăudându-se cu dragostea Rusiei, Serbia primeşte de la toţi bani şi investiţii prin care-şi ţine ocupată forţa de muncă şi îşi dezvoltă industria

Autor: Bogdan Cojocaru 03.12.2019

UE a investit în infrastructura de transport (podurile Sloboda, Zezelj şi Gazella), puncte de trecere a frontierei, în maşini şi instalaţii pentru spitale, în sisteme de tratare a apei şi gunoiului şi în refor­marea administraţiei publice.

Serbia o fi având o poblemă cu statul de drept şi o fi una dintre cele mai corupte ţări din Europa, dar este străbătută  pe toată lungimea ei de o autostradă ce o  leagă de Ungaria, are forţă de muncă ieftină şi mai ales un guvern generos cu firmele străine care investesc în fabrici, creaând astfel locuri de muncă. Mai toate uzinele construite sau anunţate anul acesta de investitorii străini, mai ales chinezi şi germani, sunt înşirate de-a lungul autostrăzii A1.

Mai multe state din Europa de Est şi Balcani se visează poarta de intrare în Europa a comerţului şi industriei Chinei. Serbia nu face excepţie, iar în ultimul an, mai multe companii chineze au deschis fabrici acolo. Belgradul vede cooperarea cu China ca o oportunitate de a prinde din urmă restul Europei, spune analistul politic sârb Nemanja Starovic într-un interviu pentru agenţia de ştiri turcă Anadolu. Interesul ziariştilor turci pentru analistul sârb are o semnificaţie specială. Turcia, ca şi Serbia, spune că vrea să fie stat membru al Uniunii Europene, dar procesul de aderare stagnează. Ca şi în Serbia, cea mai mare parte a presei din Turcia este controlată de guvern sau de aliaţi ai partidului de guvernământ. Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a fost ministru al informaţiilor, responsabil cu controlul presei, sub conducerea dictatorului Slobodan Miloşevici.

„Nu există probleme politice deschise între China şi Serbia, iar cooperarea economică înfloreşte. Mai mult, hotărârea guvernului sârb de a întări legăturile cu Beijingul este sprijinită la scară largă de poporul sârb, care percepe China ca pe un partener binevoitor, unul care nu condiţionează investiţiile economice de  vreo pretenţie politică, spre deosebire de unele state vestice“, a explicat Starovic. Spre exemplu, în industria armamentului, a mai spus el, Serbia primeşte transfer tehnologic semnificativ de la China, ceea ce va rezulta în producţia în comun de drone aeriene sofisticate şi în exporturi cu valoare mare. De asemenea, Serbia, spre deosebire de unele state din UE, a invitat grupul chinez Huawei să-i construiască reţeaua 5G, dar a şi implicat compania în dezvoltarea centrelor de date guvernamentale cruciale pentru oferirea de servicii de e-guvernare către cetăţeni. Mulţi dintre oficialii chinezi şi sârbi descriu relaţiile dintre cele două ţări ca „o prietenie de oţel“. Starovic estimează investiţiile chineze în Serbia la 10 miliarde de dolari. Apoi, în domeniul politicii externe, sprijinul Chinei este de interes vital pentru Belgrad, mai important fiind doar cel al Rusiei. Investiţiile Chinei, cum ar fi construirea căii ferate Belgrad-Budapesta şi modernizarea rutei Belgrad-Nis, sunt vizibile, mai ales dacă sunt proiectate prin prisma politică, iar preşedintele Vucic le face şi mai vizibile, participând la inaugurări. În toamna acestui an, Vucic a spus că China este cel mai de încredere prieten al Serbiei.

Companiile chinezeşti investesc în infrastructura de transport şi de energie a Serbiei, dar în ultimul timp s-au făcut remarcate investiţiile în industria auto. Zilele trecute, producătorul de piese auto chinez Yanfeng Automotive Interiors şi-a deschis prima fabrică în Kragujevac, oraş din centrul ţării pe lângă care trece autostrada A1, ce face legătura între Macedonia şi Bulgaria în sud şi Ungaria, un important centru european al industriei auto, în nord. Fabrica va avea în faza finală 800 de angajaţi. Tot zilele trecute un alt producător chinez de componente auto, Xingyu, şi-a anunţat planurile pentru a construi o fabrică în Nis, un alt oraş de pe autostrada A1. Uzina va avea 1.000 de angajaţi şi va produce becuri cu leduri pentru constructori auto ca BMW, Volkswagen, Renault şi Audi.

În aprilie, producătorul de anvelope Linglong Tire a început lucrările de construcţie la o fabrică în oraşul Zrenjanin, şi acesta cu acces facil la autostrada A1. Uzina va produce 13,6 milioane de cauciucuri. Clienţii companiei vor fi predominant din Cehia şi Germania. În zonă ar putea fi construită şi o uzină chimică pentru furnizarea de chimicale necesare vulcanizării cauciucului. Unele investiţii sunt consi­derate emblematice pentru relaţiile sârbo-chineze. Una dintre acestea este preluarea oţelăriei Smederevo de către HeSteel Group în 2016, când uzina siderurgică se chinuia să supravieţuiască. În 2012, U.S. Steel a vândut uzina guvernului sârb pentru 1 dolar.

În 2018, Zijin Mining Group din China a cumpărat pentru 1,5 miliarde dolari combinatul siderurgic Bor. Alte afaceri chineze din Serbia sunt controversate. Huawei a instalat sute de camere de supraveghere în Belgrad pentru realizarea unui sistem de supraveghere a maselor. Camerele sunt echipate cu sistem de recunoaştere facială şi chiar preşedintele Vucic a lăudat sistemul ca având capacitatea de a recunoaşte fiecare persoană care participă la proteste antiguvernamentale, potrivit The New York Times. Raiffeisen Banka Serbia a calculat că Serbia a atras 56% din toate investiţiile chineze din Europa Centrală şi de Sud-Est din 2014 până în 2018. Ponderea Chinei în investiţiile străine directe din Serbia a crescut de la 6% în 2017 la 20% în 2018. Circa 6.000 de companii din Serbia sunt deţinute de chinezi. Cei mai mari exportatori din Serbia sunt companii deţinute de chinezi.

Serbia este atrăgătoare şi pentru companiile europene.

Luna trecută, compania germană EKH Plauen a început lucrările de construcţie la o fabrică de containere pentru gunoi. Uzina capătă formă în uraşul Zrenjanin (în apropiere de A1), iar proprietarii sunt interesaţi să exporte de acolo în UE şi Rusia, potrivit SeeNews.

În octombrie, guvernul sârb a anunţat că producătorul german de piese auto Brose intenţionează să investească 180 de milioane de euro într-o fabrică în Pancevo (lângă Belgrad). La Pancevo au deja fabrică nemţii de la ZF, din industria automotive, şi tot acolo va mai veni un investitor german, spun autorităţile locale. Autorităţile oraşului Subotica (la graniţa cu Ungaria, lângă A1) au oferit gratuit teren companiei germane Boysen Abgassisteme, productor de sisteme de evacuare a gazelor de eşapament. Investiţia se va ridica la 60 de milioane de euro, potrivit Serbian Monitor. Teren gratuit, de 6,3 milioane de euro, va primi şi compania germană MTU pentru a construi la Nova Pazova (lângă Belgrad, cu acces la A1) o uzină de mentenanţă şi reparare a motoarelor pentru aeronave. Siemens produce tramvaie în Serbia, pe care le exportă în Germania. Compania germană de electronice HDT îşi construieşte o fabrică în oraşul Svilajnac (lângă A1). Mamminger Konserven din Germania investeşte într-o fabrică de procesare a legumelor în Gospodjinci (cu acces la A1). UE este un investitor major în Serbia. Investiţiile statelor membre au ajuns la şase miliarde de euro în perioada 2014-2017. De altfel, UE este de departe cel mai mare donator financiar al Serbiei, cu contribuţii de peste 3,7 miliarde de euro în 18 ani, potrivit CE. Uniunea este şi cel mai mare creditor, cu acorduri de credit de 4,3 miliarde euro.

UE a investit în infrastructura de transport (podurile Sloboda, Zezelj şi Gazella), puncte de trecere a frontierei, în maşini şi instalaţii pentru spitale, în sisteme de tratare a apei şi gunoiului şi în refor­marea administraţiei publice. Recent a fost deschisă traficului întreaga secţiune estică a Cori­dorului pan-european X care leagă Nis de gra­niţa cu Bulgaria, cu EIB contribuind cu 45% la cheltuieli. Prin acest coridor, companiile sârbe au acces la porturile bulgăreşti de la Marea Neagră, du­pă cum a explicat Vucic. Serbia cochetează şi cu Turcia.

Cu ocazia vizitei preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan la Belgrad în octombrie au fost inaugurate şase fabrici turceşti în Serbia. Vucic vrea o prezenţă turcească şi mai mare la el în ţară. Luna trecută, producătorul sud-coreean de componente electrice pentru maşini a anunţat că va construi o fabrică de 24 de milioane euro şi cu 1.000 de angajaţi la Smederevska Palanka (lângă A1). Koreea contribuie financiar la dezvoltarea Serbiei, ajutoarele ridicându-se la 8 milioane de dolari până la sfârşitul anului trecut.

Cât despre Rusia, aliatul de nădejde al Serbiei în politici contrare interesului UE, aceasta este un investitor major, dar investiţiile, de circa 4 miliarde dolari, vizează aproape în totalitate sectorul de petrol şi gaze.