Ce le mai spun grecii de la OTE investitorilor despre vânzarea Telekom România: Explorăm toate oportunităţile; din nefericire nu există nimic de anunţat acum, dar businessul e sub control

Autor: Adrian Seceleanu 03.12.2019

Slovacul Miroslav Majoros rămâne şef la Bucureşti până la vânzare: acţionarii i-au prelungit cu încă un an mandatul de CEO.



Grupul elen OTE, acţionarul majoritar al grupului Telekom România, nu are, „din nefericire”, nimic nou de anunţat în legătură cu vânzarea operaţiunilor din România, a declarat Babis Mazarakis, director financiar al operatorului elen şi membru în consiliile de administraţie ale companiilor din România.

„Este o întrebare scurtă (Ce se mai întâmplă cu vânzarea Telekom România - n. red.) cu un răspuns scurt. Continuăm să explorăm toate posibilităţile. Din nefericire, nu există nimic de anunţat acum. Deci, nu putem spune mai multe”, a declarat Mazarakis.

Conform datelor ZF, nemţii de la Deutsche Telekom împreună cu grecii de la OTE au selectat banca de investiţii Barclays pentru a găsi un cumpărător pentru operaţiunile din România de care Tim Hottges, CEO al DT şi Srini Gopalan - membrul în boardul DT care răspune de această piaţă, vor să „scape”. DT ar fi ajuns la finele lunii septembrie la o înţelegere de principiu pentru vânzarea către subsidiara locală a francezilor de la Orange a operaţiunilor fixe şi către compania de cablu RCS&RDS / Digi a operaţiunilor mobile, dar contextul politic a dus la îngheţarea procedurilor.

DT şi OTE au invitat în acest în camera de date şi fondul de investiţii americano-britanic BC Partners, care controlează grupul regional de telecom United Group, aflat într-o campanie de achiziţii în ţările vecine României. BC Partners avea termen să prezinte o ofertă pentru Telekom la începutul lunii decembrie, conform datelor ZF. Principalii pretendenţi rămân însă Orange şi Digi, care au şi cele mai bune şanse să obţină toate aprobările necesare, inclusiv de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), lucru care este sub semnul întrebării în cazul altor pretendenţi, precum United Group, care este condus de sârbul Dragan Solak, conform unei surse familiare cu aceste negocieri.

Michael Tsamaz, preşedinte şi CEO al OTE, s-a referit la România păstrând termenii utilizaţi şi în alte ocazii: „În România, fără îndoială, situaţia este provocatoare, iar performanţa noastră este încă departe de aşteptările noastre, dar credem că situaţia este sub control. Tendinţa veniturilor se îmbunătăţeşte, iar compania urmăreşte în mod activ noi căi de creştere, de a dezvolta noi parteneriate şi canale de distribuţie. În acelaşi timp, continuăm să eficientizăm baza de costuri a operaţiunilor noastre din România. Astfel, vor exista noi iniţiative pentru a sprijini acest obiectiv în lunile curente şi în anul următor”, a declarat el.

În acest context, grecii de la OTE au anunţat că îl vor păstra încă un an la conducerea operaţiunilor de la Bucrueşti pe slovacul Miroslav Majoros, semn că grupul nu îşi mai doreşte schimbări la vârf până la exitul de pe piaţa din România.

„Grupul de companii Telekom Romania anunţă prelungirea cu un an a mandatului lui Miroslav Majoro? în poziţia de CEO, începând cu data de 1 ianuarie 2020. Miroslav Majoro? a fost numit în poziţia de CEO al Telekom Romania la 1 ianuarie 2016”, conform companiei. „Rezultatele companiei demonstrează că Miroslav şi echipa sa de management conduc Telekom Romania în direcţia corespunzătoare. Telekom Romania va continua procesul de transformare în beneficiul clienţilor, angajaţilor şi acţionarilor companiei”, a afirmat Michael Tsamaz, Preşedinte şi CEO al OTE Group şi preşedinte al Consiliului de administraţie al Telekom Romania Communications S.A.

În trim. III grupul a raportat o creştere de 7,4% a veniturilor, la 243,5 mil. euro, pe fondul unei creşteri cu aproape 70% a încasărilor diviziei care vinde servicii către alţi operatori (de wholesale). Pe de altă parte, grupul Telekom România a înregistrat un profit operaţional (EBITDA) ajustat de 36,1 mil. euro, în scădere cu 12,4% faţă de anul precedent, evoluţia negativă fiind deter?minată în principal de provizioanele pentru clienţii rău-platnici mai mari decât cele uzuale din aceeaşi perioadă a anului trecut, dar şi de alţi factori care nu sunt însă repetitivi, conform grupului.