Statistica publică detaliile despe PIB: Sunt aşteptate scăderi în industrie şi agricultură şi creşteri la construcţii şi servicii

INS va publica astăzi detaliile despre evoluţia PIB în primele nouă luni din an, după ce datele semnal din 14 noiembrie au indicat un avans al economiei de 4% la nouă luni, an/an.

Economiştii nu se aşteaptă la schimbări semnificative faţă de datele-semnal din noiem­brie. Însă va fi mai clară evo­luţia economiei pe sectoare.

„Ne aşteptăm la scăderi în industrie şi agricultură şi la creşteri în construcţii şi servicii“, comentează Ionuţ Dumitru, eco­no­mist-şef al Raiffeisen Bank.

Pe tot anul, evaluările de creştere economică merg de la 3,6% în cazul ING Bank la 4,2% în cazul Băncii Transilvania sau Unicredit Bank. Guvernul mizează pe o creştere de 4%.

„Nu ne aşteptam la schimbare semnificativă a datelor-semnal. Prognozele noastre sunt: 0,6% avans T3/T2, 3% avans T3/T3, respectiv 4,1% 9 luni / 9luni. Pentru T4 avem o prognoză de 2,6% versus T4/2018, respectiv 3,6% pentru întreg anul 2019“, comentează Valentin Tătaru, economist al ING Bank.

De la publicarea datelor-semnal privind evoluţia PIB s-au petrecut câteva lucruri semnificative.

În primul rând, guvernul a reevaluat prognoza de creştere economică de la 5,5% (cifră pe care fusese fundamentat bugetul de stat) la 4%, concomitent cu extinderea deficitului bugetar de o amploare nemaivăzută de la criză încoace – de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB.

Apoi, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP) a reevaluat negativ evoluţia unor sectoare ale PIB, atât pe partea de formare, cât şi pe cea de utilizare.

În vreme ce PIB-ul real a fost reevaluat în scădere, PIB-ul nominal a fost reevaluat în creştere, de la 1.031 mld. lei la 1.041 mld. lei, ca urmare a majorării deflatorului de la 3,5% la 6%.

Pe partea de formare a PIB, CNP a reevaluat sever evoluţia industriei, de la o creştere de 5,4% în prognoza de primăvară la un minus de 1,3% în ultima prognoză. Creşterea în agricultură a fost reevaluată de la un plus de 1,9% la un minus de 5%. În servicii creşterea a fost reevaluată în jos, de la 5,8% la 4,8%, construcţiile fiind singurul sector care consemnează o creştere de la o prognoză la alta, de la 7,2% la 15,5%.

Pe partea de utilizare a PIB, impozitele nete pe produs au fost reevaluate în creştere: de la 4,4% la 9,3%. Consumul final a fost reevaluat în jos de la 5,9% la 5%, iar consumul gospodăriilor se temperează de la 6,1% în prognoza de primăvară la 4,9% în prognoza de toamnă. În schimb, creşte consumul guvernamental de la 4,5% în prognoza de primăvară la 5,5% în ultima prognoză.

De asemenea, investiţiile (formarea brută de capital fix) consemnează un salt în prognoză, de la 6,9% în primăvară la 9,7% în toamnă.

Sunt corecţii şi în privinţa exportului net. În ultima prognoză exporturile de bunuri şi servicii sunt prevăzute să crească cu 3,7% (6,9% în precedenta prognoză), iar importurile cu 6,4% (7,8% în precedenta prognoză).

Guvernul pregăteşte în aceste zile proiectul de buget pentru 2020 şi, potrivit cutumei, va folosi foarte probabil datele prognozei pentru a-şi fundamenta bugetul. prognoza prevede pentru 2020 o creştere economică de 4,1%, adică peste cea din acest an. Însă economiştii cred că PIB-ul va continua să înregistreze rate de creşere mult mai mici, în jur de 3% - 2,6%, de pildă, în cazul estimărilor UniCredit Bank. Or, situaţia complicată a bugetului a plecat în parte şi de la o evaluare mult prea optimistă a ritmului de creştere, ceea ce ar fi presupus venituri bugetare mai mari decât sunt ele în realitate.

Realitatea este că veniturile vor fi cu cu aproximativ 18 miliarde de lei sub estimările din legea bugetului. La ultima rectificare, cheltuielile au fost reduse cu doar două miliarde de lei, prin urmare guvernul s-a văzut obligat să extindă deficitul cu 16 miliarde de lei (până la peste 45 mld. lei), adică cu 1,5 procente din PIB.