După ce a inflamat pieţele privind situaţia dificilă a bugetului provocând creşterea dobânzilor, acum, ministrul finanţelor Florin Cîţu, linişteşte apele: Nu vă faceţi griji, avem rezerve financiare la nivel optim şi cresc

Rezervele financiare ale Finan­ţelor (aşa-numitul buffer) se află la un nivel optim şi în creştere, spune Florin Cîţu, ministrul de finanţe. El nu a vrut să facă publică cifra, însă a menţionat că este vorba de „miliarde de euro“. În aceste condiţii, finanţarea defi­citului bugetar mai mare decât cel prognozat s-ar putea realiza din această rezervă, împreună cu finanţări de pe piaţa locală.

„Bufferul de la finanţe este la un nivel optim. Acolo sunt miliarde de euro şi nivelul este optim. Este mai mare decât era când am preluat acest mandat, acum o lună de zile“, a declarat Florin Cîţu ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.

La ultima rectificare bugetară Finanţele au propus creşterea deficitului bugetar de la 2,% din PIB, deficit prognozat la rectificarea bugetară, la 4,3-4,4% din PIB. Diferenţa este de circa 3 mld. euro faţă de împrumuturile programate pentru 2019, iar Finanţele trebuie să găsească o metodă de finanţare.

În plus, ieri, ministerul de finanţe s-a mai împrumutat de pe piaţa locală cu 832 mil. lei, într-o emisiune de titluri de stat cu scadenţă în 2029.

Cîţu acuză fostul cabinet Teodorovici de faptul că ar fi ştiut încă din aprilie 2019 că deficitul bugetar ar urma să ajungă în zona a 4% din PIB, în condiţiile în care nu se fac corecţii. El spune că Teodorovici a a fost înştiinţat printr-o notă internă încă din ianuarie despre faptul că veniturile estimate la buget sunt supraestimate.

„În aprilie, după ce deja aveam trei luni de execuţie bugetară, au apărut primele semne serioase, tot într-o notă internă, privind execuţia preliminară pentru aprilie 2019 şi aici lucrurile deja devin serioase. O estimare a încasărilor arată o nerealizare de 4,5 miliarde de lei din program şi veţi vedea de ce am vrut să prezint aceste note: «fără măsuri suplimentare urgenţe există o probabilitate ridicată de creştere a deficitului bugetar spre 4% din PIB în 2019». Deci în aprilie 2019 deja ministrul finanţelor publice ştia că are o estimare de deficit de 4% din PIB şi i se spunea că trebuie să ia măsuri suplimentare, dar nu a făcut acest lucru“, a mai spus Florin Cîţu.

În ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor, Finanţele şi-au asumat angajamente de cheltuieli - creşteri de salarii şi pensii, pe de-o parte, dar şi reduceri de taxe. Impactul bugetar al legii pensiilor, care prevede o majorare de 40% a punctului de pensie în septembrie 2020, va fi de aproape 25 mld. lei. Cele două legi care prevăd eliminarea suprataxării contractelor de muncă part-time şi eliminarea supraaccizei la carburant urmează să aibă un impact de 4 mld. lei în bugetul anului, dar acesta încă nu a  fost inclus în proiectul de buget, deoarece legile nu au fost promulgate încă de preşedintele României.

Mai mult decât atât, potrivit unui comunicat al Finanţelor de săptămâna trecută, acestea s-au angajat în faţa Comisiei Europene că nu vor creşte cheltuielile primare bugetare (cheltuielile totale fără dobânzi şi fără cheltuielile din fonduri UE).

Cu toate acestea, doar legea pensiilor înseamnă o creştere de mai mult de 3% a cheltuielilor. Ministrul Cîţu spune că va publica în câteva zile propunerea de buget pe 2020 şi că între 15 şi 20 decembrie va merge în Parlament cu el.

„Bugetul este construit pe un deficit de 3,5% din PIB în acest moment. Avem un impact pe care încă îl analizăm şi anume acela de reducere a accizei la combustibil, dar încă nu este promulgată legea, deci încă nu ştim dacă să îl includem în buget (...)

4 mld. lei este impactul bugetar la eliminarea supraimpozitării contractelor part-time şi eliminarea supraaccizei (la carburanţi - n. red.)“, a mai spus ministrul.

Ministrul Cîţu a afirmat că anul acesta nu se poate urma recomandarea Comisiei Europene de a ţine majorarea cheltuielilor bugetare primare cu 4%, în condiţiile în care măsurile ar fi trebuit luate mai din timp. Întrebat ce măsuri se vor lua pentru ca cheltuielile să se menţină în această creştere-limită în bugetul din 2020, el a spus că dinamica cheltuielilor va fi mai mică decât dinamica creşterii PIB-ului nominal.

„Dinamica cheltuielilor nu va mai fi dublă faţă de dinamică PIB-ului nominal. Încercăm să fim mai responsabili în acest sens. Toată filosofia bugetului este construită pe eliminarea risipei şi pe alocarea a banului public cu prioritate către sectoarele unde vedem productivitate şi valoare adăugată.“

Moţiunea simplă împotriva ministrului Florin Cîţu a trecut, însă Ludovic Orban îl păstrează la Finanţe

- Senatorii au adoptat, luni, moţiunea simplă depusă de PSD la adresa ministrului de Finanţe Florin Cîţu. Moţiunea simplă la adresa lui Florin Cîţu a trecut cu 59 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă şi două abţineri. Trecerea moţiunii simple nu obligă la demiterea ministrului. Cîţu a afirmat că va demisiona, dacă partidul o va cere.

- Ludovic Orban, preşedintele liberalilor, a afirmat că nu va lua nicio decizie în urma acestui vot şi îl va păstra pe ministrul Cîţu la conducerea Finanţelor.

- „Ar fi culmea să accept ca ministrul finanţelor din guvernul PNL să fie judecat de cei care au făcut praf bugetul în ultimii trei ani de zile. Ultimul partid care poate exprima o opinie pe tema finanţelor publice ale României este PSD, care şi-au bătut joc de finanţe şi a făcut praf bugetul. Asta este o mişcare politicianistă ieftină. În mod normal, domnul Teodorovici, care este iniţiatorul acestei moţiuni, ar trebui să dea seamă prin altă parte pentru dezastrul bugetar pe care l-a lăsat. Sunt foarte mulţumit de colaborarea cu ministrul finanţelor şi sub nicio formă nu am de gând să iau o decizie legată de domnul ministru“,a  declarat Orban, citat de Mediafax.