Conferinţa ZF/Banca Transilvania Agribusiness la putere, Galaţi. Trebuie să producem şi să consumăm produse româneşti pentru a susţine dezvoltarea agriculturii

Agricultura românească se află într-un moment mai bun com­pa­rativ cu anii trecuţi, însă tre­buie să realizăm şi produse fi­nite pentru a ne atinge po­tenţialul în acest domeniu. Tinerii sunt din ce în ce mai interesaţi de afacerile din agro­busi­ness, iar antreprenorii trebuie să înveţe unii de la alţii, au susţinut antreprenorii şi bancherii pre­zenţi la Galaţi la conferinţa Agrobusiness la putere.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, la Galaţi, unul dintre polii importanţi ai agriculturii româneşti, şi a atras 200 de participanţi, bancheri, fermieri, producători.

„Din păcate, vindem fasole şi cumpărăm conserve, vindem porci şi cumpărăm prosciut­to, dar avem potenţial mare. Trebuie să începem să utilizăm produse autohtone, să ne bucurăm de produsele pe care le realizăm. Suntem ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce mâncăm. Dacă businessul dumneavoastră merge înainte, şi noi mergem înainte, trebuie să facem tot posibilul să vă oferim soluţii“, a spus Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Antreprenorii din agricultură încep să împărtăşească din experienţa lor, ceea ce înseamnă o schimbare de paradigmă faţă de acum un deceniu, de exemplu, crede Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo al Băncii Transilvania.

„Trebuie să învăţăm unii de la alţii. Sunt din ce în ce mai mulţi fermieri în România dispuşi să împărtăşească din experienţa lor. Este o modalitate de a ne uni şi a socializa prin aceste întâlniri. Am ajuns cel mai mare finanţator al agriculturii româneşti, dar încă simţim că suntem departe de potenţialul pe care l-am putea atinge. Acest lucru însă ne motivează“, a mai adăugat Tiberiu Moisă.

Sorin Ignat, directorul agrobusiness al Băncii Transilvania, a vorbit despre punctele tari din agricultură, care vin din investiţiile realizate de antreprenori în tehnologizare, creşterea capacităţilor de producţie.

De asemenea, apetitul tinerilor spre afacerile din agricultură şi întoarcerea românilor spre produsele „made in România“ sunt aspectele pozitive care duc la evoluţia acestui sector al economiei care contribuie cu 4,8% la produsul intern brut.

„Punctele slabe vin din faptul că în anumite zone există ferme mici şi foarte mici care nu reuşesc să se unească. Există un nivel al extremelor. Lipsa curajului este un alt punct slab, nu avem curajul să ne asociem şi să ne cunoaştem limitele“, a mai spus Sorin Ignat.