Nu toată lumea acuză OUG 114: construcţiile au crescut cu 27% la zece luni graţie chiar acestei ordonanţe
Sectorul lucrărilor de construcţii a crescut în primele zece luni din 2019 cu 27,7%, după ani şi ani în care a fost în mare suferinţă ♦ Sectorul rezidenţial, care a avut o cădere dură anul trecut, de 25%, are un avans de 31%.
Evoluţia puternică a sectorului construcţiilor, la zece luni, nu este o surpriză şi principalele explicaţii sunt ordonanţa 114 (care oferă facilităţi sectorului, în primul rând un salariu minim brut asigurat în plată de 3.000 de lei) şi căderile din trecut (efectul de bază). De pildă, sectorul rezidenţial, care în 2018 se restrângea cu 25%, are, la zece luni din 2019, o creştere de 31%.
„Din estimările econometrice elaborate, rezultă că sectorul construcţiilor a evoluat la un ritm peste potenţial, pentru a şasea lună la rând, în octombrie”, comentează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.
Comisia Naţională de Prognză a reevaluat recent evoluţia economiei – anticipând un avans al PIB real de 4% în 2019, faţă de 5,5% în prognoza de primăvară. În privinţa sectorului construcţiilor însă, prognoza de creştere a fost majorată (aproape toate prognozele sectoriale au fost reevaluate în jos).
Astfel, Prognoza se aşteaptă ca sectorul construcţiilor să crească în acest an cu 15,5%, dublu faţă de prognoza din primăvară. Pentru anii următori, Comisia de Prognoză aşteaptă însă o decelerare – plus 6,2% în 2020 şi plus 7% în 2021.
Analiza Băncii Transilvania merge în aceeaşi direcţie. Andrei Rădulescu: „Ne aşteptăm la decelerarea dinamicii anuale a sectorului de construcţii de la 22,4% în 2019 la 6,4% în 2020 şi 6,1% în 2021, evoluţie influenţată şi de perspectivele de rebalansare a politicii economice interne“.
Potrivit dateler INS, în primele zece luni din an, construcţiile au crescut, pe ansamblu, cu 127,7%. Pe elemente de structură, construcţiile noi au avansat cu 32,9%, reparaţiile capitale cu 0,3%, iar lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 25,1%.
Pe obiecte de construcţii, sectorul rezidenţial a crescut, la zece luni din an, cu 31%.
Pe sectorul nerezidenţial (şcoli, spitale, clădiri publice) avansul a fost extrem de puternic, un plus de 40%.
În privinţa lucrărilor de construcţii inginereşti, acestea au crescut cu 19,4%.
Evoluţia lucrărilor de construcţii inginereşti atrag atenţia pentru că ele sunt, practic, lucrările de mare anvergură - poduri, căi ferate, autostrăzi - în care sunt implicate fondurile publice. Însă o creştere atât de însemnată (plus 19%) vine şi din efectul de bază - ani şi ani astfel de lucrări au fost pe scădere. La zece luni din an, datele Ministerului de Finanţe arată că investiţiile statului (cheltuieli de capital) au fost de 17,2 miliarde de lei, cu un plus de 9,7% faţă de ianuarie-octombrie din 2018.
Cheltuielile de investiţii (cheltuieli de capital plus fonduri UE) au fost de 26,8 mld. lei (plus 30%, an/an).
Deşi creşterea în procente este semnificativă, două sunt observaţiile de făcut: investiţiile vin de foarte jos, de aceea creşterea lor pare mare.
Mai apoi, nu mai puţin de 48 de miliarde de lei ar fi trebuit să însemne cheltuielile statului cu investiţiile în 2019 – aşa s-a angajat guvernul la început de an. Prin urmare, o cheltuială de 26,8 mld. lei, la zece luni, faţă de o promisiune de investiţii de 48 mld. lei, pe tot anul, nu relevă decât un nou eşec în calendarul promis al investiţiilor.
În ciuda faptului că sectorul construcţiilor creşte frumos, el nu poate mişca prea mult economia pentru că ponderea lui în PIB este redusă, în jur de 4%.