Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Personalitatea anului 2019 în economie: deficitul de forţă de muncă

Avem in sfarsit cifre aplicate in economie pentru 2018-2019 de la PwC: Romania pierde anual circa 30 mld lei (3% din PIB) din cauza deficitului fortei de munca, si asta doar in mediul antreprenorial. Ca un exercitiu simplu de comparatie, pierderea este echivalentul evaziunii fiscale pe TVA din 2017. O alta statistica arata ca firmele pierd 10% din timpul productiv cu ocuparea posturilor vacante, din nou un cost enorm mai ales pentru angajatorii industriali.

Exista o cerere de peste 500 mii de locuri de munca pentru personal calificat de executie, tehnic si administrativ in constructii, ospitalitate, comert, manufactura, IT - care nu poate fi acoperita desi avem statistici despre 500 de mii de tineri NEET (nu lucreaza, nu se instruiesc, nu invata) si alti 400 de mii de oameni aflati in evidentele agentiilor de ocupare a fortei de munca – multi dintre acestia mai mult ca sigur muncind la negru. Oricate tipuri de facilitati fiscale s-ar da, se pare ca nu atrag mai multi muncitori in sectoarele economice care daca ar avea resursa umana, ar exploda ca performanta.

Angajatori isi fura unii altora angajatii, dandu-le salarii mai mari, ridicand stacheta asteptarilor (tot mai invers proportionale cu nivelul de calificare), manevrand intr-o directie incet-incet nesustenabila tocmai pentru ei insasi.

Statul este afectat in egala masura. Principalul motiv pentru care avansul la proiectele de infrastructura este lent si pentru care multe investitii sunt amanate ramane deficitul de forta de munca: vorbiti cu orice diriginte de santier al unei lucrari publice si va confirma acest lucru, nu gaseste muncitori, indiferent de facilitatile salariale create.

Autoritatile vorbesc despre pensii si salariul minim, in loc sa modifice de urgenta legislatia muncii asa cum le cer operatorii economici - contracte de munca de 12 ore cu acelasi angajator, schimbari ale reglementarilor privind repausul dupa orele suplimentare, restrictii rezonabile privind migratia muncii. Iar legea de aprobare a OUG 79/2017 inca sta in Parlament la doi ani de la emiterea ordonantei, lasand in continuare economia sa planeze in incertitudine.

Au de castigat companiile de recrutare si plasare de forta de munca si targurile de job-uri, profitand de disperarea angajatorilor si de credibilitatea angajatilor. Ultimile doua statistici sunt de data recenta, si arata ca povestea ramane epica si pentru 2020:
- 25% dintre angajati se reintorc la locul de munca de unde au plecat, iar alti 50% dintre angajati pleaca mai departe, la alt loc, dupa mai putin de 6 luni;
- 65% dintre angajati sunt stresati la locul de munca, semnal ca exista o mare posibilitate sa isi caute un alt job in 2020.

Asadar, un calcul estimativ arata ca Romania pierde peste 50 mld lei anual (5% din PIB) din cauza problemelor cauzate de deficitul de personal calificat si de migratia fortei de munca - fara plan de politici publice de rezolvare, si sub amenintarea agravarii in urmatorii 5 ani prin iesirea la pensie a decreteilor. Merita prin urmare sa privim deficitul de forta de munca ca Personalitatea anului 2019 in economie si sa rugam politicienii sa-i adreseze planul de tara cuvenit.