Mister total: cash-ul dispare de pe faţa pământului, iar bancherii n-au habar unde. Dacă băncile centrale nu ştiu cât cash există, ar putea tipări prea mulţi bani şi risca o creştere a inflaţiei

Autor: Catalina Apostoiu 25.12.2019

Unii australieni îngroapă banii. Elveţienii îi ascund poate. Nemţii îi strâng probabil sub saltea.

Băncile emit mai multe bancnote decât oricând şi totuşi acestea par să dispară de pe faţa pământului, scrie Wall Street Journal. Băncile centrale nu ştiu unde se duc banii, sau de ce dispar aceştia şi încearcă să dezlege misterul.

Acesta este cu atât mai adânc, cu cât societăţile şi companiile sunt în curs de a renunţa la cash, având în vedere creşterea explozivă a plăţilor cu carduri şi aplicaţiile de pe telefon.

Valoarea dolarilor americani aflaţi în circulaţie a atins aproximativ 1.700 mld. anul trecut, în creştere de la 1.200 mld. în 2013.

A lua urma banilor înseamnă adesea să dai peste un amestec de personaje care şi-ar găsi foarte uşor locul într-un roman poliţist. Bancnotele în dolari sunt adesea vitale pentru bandele criminale, dar sunt populare şi în rândul colecţio­narilor care se tem de o viitoare prăbuşire a sistemului financiar.

Bancherii nu iau urma cash-ului doar pentru a-şi satisface propria curiozitate. Dacă băncile centrale nu ştiu cât cash există, ar putea tipări prea mulţi bani şi risca o creştere a inflaţiei.

„Oamenii îşi ascund banii peste tot“, arată Sven Bertelmann, director al centrului naţional de analiză al Bundesbank. Uneori bancnotele sunt îngropate în grădină, unde încep să se descompună, sau ascunse în poduri, unde sunt folosite de şoareci pentru cuiburi.

Bundesbank crede că peste 150 miliarde de euro sunt puse la saltea în Germania.

Banca Centrală Europeană, şi alte bănci, au încercat să ceară ajutorul publicului.

„Toată lumea spune că nu ţine bani la saltea, dar banii se află clar undeva“, spune Henk Esselink, de la divizia de management monetar a BCE.

Aproximativ o treime din bancnotele noi din Noua Zeelandă au ieşit din ţară în 2017, în creştere cu 6% faţă de 2013. Acest lucru s-a întâmplat în perioada în care turismul a devansat sectorul produselor lactate la export, ceea ce i-a făcut pe oficiali să speculeze în legătură cu rolul jucat de schimbul valutar, în special în Asia. După aceea, urma s-a cam pierdut.

„Avem sentimentul că suntem în aceeaşi barcă cu o mulţime de alte bănci centrale“, spune Christian Hawkesby, de la banca centrală a Noii Zeelande. „Nu putem explica în întregime de ce deţinerile de cash sunt în creştere şi unde se duc toţi aceşti bani.“