Guvernul vrea să treacă proiectul legii bugetului fără dezbatere, dar nu este clar ce proiect va trece, de vreme ce Parlamentul a majorat cheltuielile cu 0,5% din PIB

Autor: Răzvan Botea 19.12.2019

Guvernul îşi angajează luni răspunderea pe legea bugetului, dar nu este clar pe ce proiect, de vreme ce Parlamentul a adoptat miercuri cheltuieli pentru alocaţiile copiilor echivalente cu cel puţin 0,5% din PIB – cheltuieli care trebuie cuprinse în buget.



Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri că guvernul PNL îşi va angaja răspunderea pe mai multe acte normative, printre care şi legea bugetului de stat pe 2020. Imediat opoziţia a anunţat că va contesta procedura la Curtea Constituţională, ceea ce înseamnă că bugetul nu va putea fi funcţional la 1 ianuarie 2020, cum a supralicitat premierul Orban în ultimele săptămâni.

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri proiectul legii bugetului pe 2020, care prevede un deficit de 3,6% din PIB. Ar fi fost un început de consolidare fiscală, având în vedere că, în acest an, deficitul aşteptat este de 4,4% din PIB.

„Am luat decizia de a ne angaja răspunderea pentru trei proiecte de lege:  Legea bugetului  de stat, Legea  bugetului  asigurărilor sociale de stat şi  legea  de corectare a OUG 114, care a provocat efecte devastatoare în economia romanească (...) Este dificil ca printr-o dezbatere normală în Parlament să putem finaliza bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de stat în termenul pe care l-am stabilit. Angajarea răspunderii va permite fiecărui parlamentar să prezinte amendamente. Va trebui să analizăm fiecare amendament”, a declarat premierul Orban miercuri, citat de Mediafax.

Angajarea răspunderii pe aceste acte normative deschide calea unei moţiuni de cenzură care poate fi iniţiată de către opoziţie, dar aceasta nu o va depune, ci va ataca procedura angajării răspunderii la Curtea Constituţională, ceea ce va întârzia adoptarea bugetului şi va risipi optimismul guvernului legat intrarea în vigoare a legii butetului la 1 ianuarie.

Dar procedura prin care bugetul va fi adoptat este ultima dintre durerile de cap ale guvernului. Parlamentul i-a majorat miercuri cheltuielile cu cel puţin 0,5% din PIB prin adoptarea un proiect care prevede dublarea alocaţilor pentru copii. Proiectul de reducere a TVA la 16% a fost retrimis la comisia de specialitate pentru un raport suplimentar,

Ministrul Cîţu spune însă că este hotărât să menţină deficitul în jurul valorii de 3,6% din PIB, dar nu va creşte taxele şi nu va amâna majorările de pensii şi salarii. Mai degrabă, spune el, va merge pe creşterea veniturilor şi reducerea unor cheltuieli. Problema este că cele mai mari majorări de cheltuieli sunt de cheltuieli fixe – salarii şi pensii -, iar ajustarea acestora înseamnă pierdere de capital electoral pentru alegerile care urmează.

Pentru  a evita procedura de deficit excesiv din partea Uniunii Europene (atunci când o economie din UE depăşeşte ţinta de deficitu bugetar de 3% din PIB), ministrul de finanţe spune că este acceptat din partea Comisiei Europene să se treacă peste această limită în situaţia în care economia ţării în cauză creşte sub potenţial şi depăşirea de 3% din PIB se duce către investiţii.

„Am discutat şi aceasta este propunerea mea pentru colegii noştri din Uniunea Europeană. În special la ECOFIN am discutat despre asta şi vom discuta în continuare, să ne permită în momentul în care PIB-ul creşte sub PIB-ul potenţial, deci dinamica economiei este sub PIB potenţial, această depăşire de deficit de 3% să meargă către investiţii“, a declarat, miercuri, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, citat de Mediafax.

Ministrul de finanţe  a mai spus că ponderea investiţiilor în creşterea economică este mai mare în 2020 decât contribuţia consumului. Potrivit raportului care însoţeşte legea bugetului, în creşterea economică din 2020 investiţiile (formarea brută de capital fix) vor avea o pondere de 6,8%, în timp ce consumul va veni cu o contribuţie de 4,9% la creştere. Cu toate acestea, influenţa investiţiilor nu poate depăşi influenţa consumului în economie, în condiţiile în care PIB-ul are o structură în general de 75% consum şi 25% investiţii.

„Veţi vedea că în acest buget contribuţia investiţiilor la creşterea economică, sau a formării brute de capital fix, asta înseamnă investiţiile prin mijloace fixe din sectorul privat, este mai mare în 2020 decât contribuţia consumului. De aici vine un plus. Asta înseamnă că factorii productivi în economie cresc în perioada următoare“, a declarat ministrul Cîţu, citat de Mediafax.