Avem un guvern nou, dar politica a rămas aceeaşi: Care este prioritatea naţională? Internele plus 13% la buget, Educaţia doar plus 2,5%. După cum arată bugetul, nimeni din fruntea statului nu vrea să reducă analfabetismul funcţional

Autor: Miruna Diaconu 19.12.2019

Ministerul de Interne primeşte în bugetul pe 2020 un plus de 13%, în vreme ce Educaţia, invocată de toţi actorii politici drept prioritate naţională, primeşte un plus de doar 2,5% în bugetul ministerului de resort.

Bugetul Ministerului Educaţiei creşte în 2020 cu 2,5% faţă de anul precedent, fiind-i alocate 32 miliarde de lei, echivalent a 2,9% din PIB, cu doar 0,1% din Produsul Intern Brut peste alocarea din 2019. Însă responsabilii guvernamentali susţin că Educaţia este finanţată şi din alte zone şi că în acest an procentul din PIB alocat educaţiei ar ajunge la 3,8% din PIB. O cifră care şi aşa este însă foarte departe de cei 6% din PIB pe care administraţia trebuie să-i asigure învăţământului, potrivit legii educaţiei.

În contextul în care Educaţia a fost unită cu Cercetarea, alocarea de la bugetul de stat pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării este de 32,8 miliarde de lei, faţă de 29,4 miliarde lei alocate în bugetul pe 2019.

În urmă cu două săptămâni vicepremierul Raluca Turcan a declarat că bugetul alocat Educaţiei pe 2020 din buget, cumulat cu fondurile europene, ar putea fi de cel puţin 5% din PIB.

Un lucru nu spune administraţia: fondurile europene sunt doar prezumate, nu sunt fonduri sigure. Dovada s-a aflat în ultimele săptămâni sub ochii tuturor: la ultima rectificare, Finanţele au tăiat 2 miliarde de lei din banii Educaţiei, bani care urma să vină „din fondurile europene”.

În faţa observaţiilor din presă că, de fapt, Educaţia pierde bani, administraţia se apără.

Pe contul ei de Facebook, vicepremierul Turcan s-a lansat în lungi explicaţii privind modul în care este finanţat învăţământul. Ea spune că finanţarea sistemului de educaţie din România nu se realizează exclusiv prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pe lângă bugetul Ministerului Educaţiei, sistemul de învăţământ este finanaţat din mai multe surse. Bugetul Ministerului Educaţiei asigură plata salariilor personalului didactic şi auxiliar, derularea unor programe naţionale, tipărirea manualelor şcolare, programe de investiţii.

Resursele bugetare ale administraţiilor publice locale, transferurile către unităţile administraţiei publice locale (sume defalcate din TVA), dar şi fondurile europene nerambursabile sunt surse de finanţare a sistemului de educaţie din România.

Însă statisticile europene nu consemnează generozitatea guvernului faţă de educaţie. Ultima statistică a Eurostat indică: România are cele mai puţine cheltuieli guvernamentale din UE pentru educaţie, de 2,8%, din PIB (datele sunt pentru 2017 – ultima statistică), faţă de o medie a Uniunii de 4,8%.

Doar întâmplarea face ca discuţia depre buget să coincidă cu cea despre clasamentul PISA, unde România a obţinut un punctaj slab, locul 47 din 79 de ţări.

Deşi mediul academic şi reprezentanţii părinţilor şi elevilor cer o mare finanţare a sistemului de educaţie, actualul guvern a oferit un plus de 13% Ministerului de Interne şi doar un plus de 2,5% Educaţiei.