Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Economia României era deasupra Poloniei în anii 1980. Situaţia s-a schimbat din 1992, iar în 2018 Polonia avea un PIB/locuitor cu 5.000 dolari mai mare decât România

Aniversarea a 30 de ani de la schimbarea sistemului economic constituie un moment oportun şi pentru realizarea unei analize comparative a performanţei macro-financiare a ţărilor din Europa Centrală şi de Est (care s-au confruntat cu provocări similare în perioada de după Al Doilea Război Mondial), spune Andrei Rădulescu, director ANaliză Macroeconomică la Banca Transilvania într-o analiză comparativă a celor două ţări.

România s-a situat deasupra Poloniei în anii 1980 din punct de vedere al economiei. Situaţia s-a modificat începând cu 1992, la nivelul anului 2018 existând un diferenţial de aproximativ 5.000 dolari (la preţurile din 2011) între Polonia şi România.

În Polonia indicatorii de dezvoltare au iniţiat o tendinţă ascendentă în 1991, pe fondul implementării rapide a reformelor necesare trecerii de la sistemul de economie de stat la sistemul de economie de piaţă. Între 1991 şi 2018 PIB/locuitor în Polonia a crescut cu un ritm mediu anual de 4,2%, până la 28.400 USD. În acelaşi interval indicatorul respectiv s-a majorat în România cu o dinamică medie anuală mai lentă, de 3,3% la 23.500 USD.

Diferenţialul de nivel de dezvoltare între Polonia şi România din ultimele trei decenii a fost determinat, în primul rând, de decalajul în ceea ce priveşte evoluţia PIB potenţial.

Demararea reformelor structurale în Polonia (imediat după momentul 1989) a determinat ameliorarea semnificativă a dinamicii anuale a PIB potenţial, de la 1,5% an/an în 1989 la peste 4.4% în 1999, după cum se poate nota în al doilea grafic din partea dreaptă.

Totodată, implementarea consecventă a unui mix mai echilibrat de politici economice (axat pe reforme structurale şi pe dezvoltare) a condus la consolidarea dinamicii anuale a PIB potenţial la un nivel superior pragului de 4% până în 2009 (anul resimţirii Marii Recesiuni).

Deşi Polonia a evitat recesiunea în timpul celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii ritmul anual al PIB potenţial a iniţiat o tendinţă de decelerare graduală încă din 2006, dar s-a menţinut la un nivel de aproximativ 3.5% în ultimii şapte ani.

Pe de altă parte, România a demarat cu întârziere reformele structurale după momentul 1989, dinamica anuală a PIB potenţial iniţiind o tendinţă ascendentă abia în 1997. Acest indicator a atins maximele istorice în 2005-2006 (4.5% an/an), pe fondul implementării reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.

După obţinerea paşaportului european mix-ul de politici economice a devenit pro-ciclic, ceea ce a condus la deteriorarea dinamicii anuale a PIB potenţial până la un nivel de 3% în 2011-2012. Ulterior, indicatorul a iniţiat un proces de ameliorare, pe fondul implementării reformelor structurale, în contextul acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.

Per ansamblu, în ultimele trei decenii ritmul mediu anual al PIB potenţial din Polonia s-a situat la 3.7%, nivel superior celui înregistrat în România (aproximativ 2.1%), diferenţă explicată nu doar de startul diferit în materie de reforme, dar şi de continuitatea şi calitatea acestora.

Spre exemplu, Polonia a implementat constant reforme pentru dezvoltarea pieţei de capital, cu impact pozitiv pentru finanţarea economiei. După cum se poate observa în al treilea grafic din dreapta ponderea capitalizării bursiere în PIB a înregistrat un nivel mediu de 33% în Polonia în perioada 2003-2018, de trei ori mai ridicat comparativ cu cel din România.

Totodată, Polonia a investit mai mult în cercetare-dezvoltare (în intervalul 2011-2018 un nivel mediu de 1% din PIB, de două ori mai ridicat faţă de România).

Aspectele de mai sus au contribuit la consolidarea populaţiei la aproximativ 38 milioane în Polonia în ultimii ani. Pe de altă parte, populaţia României a înregistrat o tendinţă descendentă din 1990, până la minimul din 1967 în prezent.

Cu toate acestea, pe termen mediu perspectivele de creştere şi dezvoltare sunt mai bune pentru economia României (în prezent dinamica PIB potenţial este superioară celei din Polonia). În acest context, considerăm că principala provocare pentru economia României în deceniul următor este convergenţa spre nivelul de dezvoltare din Polonia, aspect care poate fi concretizat prin investiţii în infrastructură, cercetare, digitalizare şi dezvoltarea pieţei de capital.