Restrospectiva pieţei auto în 2019. Cuvântul de bază: electric. Industria auto resimte pe toate planurile trecerea la vehicule electrice

Piaţa auto resimte din plin impactul trecerii de la motorul cu ardere internă la cel electric, sub presiunea reglementărilor privind poluarea. Giganţii auto se confruntă cu scăderi ale vînzărilor, cu amenzi usturătoare din partea guvernelor şi sunt nevoiţi să se asocieze pentru marea schimbare. 

Maşinile electrice au fost introduse în piaţa auto acum mai bine de trei decenii de către cei mai mari producători auto, însă, în ultimii ani au devenit o tendinţă în rândul cumpărătorilor. La început, maşinile hibrid au impactat semnificativ acest sector, însă, maşinile full-electric devin din ce în ce mai populare, experţii prognozând că acestea vor aduce mutaţii definitive în industria de automotive.

Primul automobil electric a fost conceput la sfârşitul anilor 1800 şi începutul anilor 1900. În 1899 şi 1900, vehiculele electrice surclasau toate celelalte tipuri de maşini. Producţia de automobile electrice a atins punctul culminant în 1912, iar până în 1920 producătorii au reputat mai multe succese. Totuşi, până în 1935, atenţia acordată maşinilor electrice scăzuse în mod dramatic, pe fondul ascensiunii motorului cu ardere internă.

Zeci de ani mai târziu, progresele tehnologice şi preocupările legate de mediul înconjurător au stimulat, treptat, renaşterea tendinţei spre maşinile electrice.

Bateriile costisitoare au fost principalul motiv din cauza căruia maşinile electrice nu au avut succes mult mai devreme. Consumatorul a realizat că plătea mai mult pentru o maşină care mergea o distanţă mai scurtă, însă acest lucru s-a schimbat în ultimii ani. Bloomberg New Energy Finance arăta, într-un studiu din 2016, că numărul posesorilor de vehicule electrice îl va depăşi pe cel al deţinătorilor de maşinile clasice pe bază de motorină sau benzină, până în 2022. Astfel, costul pentru o baterie s-a redus cu 65%, din 2010, pentru că producătorii au găsit metode pentru a reduce costul materialelor, şi astfel a scăzut preţul de producţie. Totodată, cererea mare pentru o maşină electrică a favorizat scăderea preţului pentru baterii, care au fost îmbunătăţite la nivelul chimic, iar acest lucru a ajutat vehiculele electrice în a putea fi conduse pe distanţe mai mari.

În prezent, o maşină electrică poate fi condusă pe o distanţă din ce în ce mai mare cu doar cu o singură încărcare, existănd şi maşini cu baterii mai mari care pot parcurge până la 400 de km.

România este încă o piaţă nouă, în curs de dezvoltare, în ceea ce priveşte maşinile electrice, volumule nu sunt foarte mari, dar clienţii sunt tot mai deschişi faţă de acest sector, a declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali ai Renault Group România. "România este încă o piaţă nouă, care este în curs de dezvoltare, volumele nu sunt foarte mari, deci creşterile par impresionante în procente. Clienţii sunt tot mai deschişi, există autorităţi care sunt interesate să se implice în dezvoltarea acestei pieţe şi, cu ajutorul informaţiilor prezentate in media, sperăm că viitorii clienţi sunt mai bine informaţi cu privire la beneficiile unui vehicul electric. Infrastructura este în continuă dezvoltare, iar bonusurile EcoPlus din programul REMAT sunt foarte apreciate, aspect care a susţinut accesul clienţilor la produsele din pe acest segment", au precizat sursele citate. "Group Renault crede cu tărie că mobilitatea viitorului va fi electrică, conectată şi autonomă”.

Pentru această schimbare, a trecerii de la motorul cu combustie internă la motorul electrice, companiile investesc zeci de miliarde, modificând fabrici şi formând alianţe neaşteptate, totul pentru a cuceri noua piaţă.

Impulsul companiilor din industria auto este alimentat şi de noile reguli ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele şi camionetele noi. Din cauza poluării abundente, se preconizează că până în 2040, mai mult de jumătate din totalul maşinilor noi din întreaga lume vor fi alimentate numai pe baterii, însă ne putem aştepta la o schimbare mult mai rapidă.

În Romania, autoturismele “verzi” (electrice şi hibride) au înregistrat o creştere puternică, începută din 2016. Anul trecut, au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017. Potrivit unui studiu realizat de E.ON şi Kantar EMND din 2018, românii sunt cei mai interesaţi est-europeni să cumpere maşini electrice, iar patru din zece români care erau în căutarea unei maşini noi, erau interesaţi de una electrică.

Conform studiului realizat de EV Volumes, livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie anul trecut şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

Cea mai mare contribuţie la creşterea vânzărilor de vehicule electrice şi hibride a fost în China, unde vânzările au crescut cu peste 500.000 de unităţi, la 1,2 milioane în 2018. China a reprezentat 56% din toate vânzările de automobile plug-in.

În ceea ce priveşte vânzările din Statele Unite, acestea au crescut cu 79%, iar mult aşteptatul model Tesla-3 a contribuit cu 138.000 de unităţi, în a doua jumătate a anului 2018.

În primul semetru din anul 2018, vânzările de la nivelul european de maşini electrice (BEV) şi maşini hibrid ce pot fi încărcate şi la priză (PHEV) au fost cu 42% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Topul vânzărilor este condus de ţările nord-europene, liderul fiind Norvegia, unde 40% din vânzările de maşini noi au fost plug-in-uri în 2018. Islanda este pe locul doi cu 17,5%, iar Suedia pe locul trei cu 7,2%.

Din ce în ce mai mulţi producători de automobile la nivel mondial decid să investească în fabricarea de maşini electrice în anul 2019. Producătorii germani de automobile vor să investească aproape 60 miliarde de euro în următorii trei ani, în maşini electrice şi automate, iar gama de modele de automobile electrice produse în Germania se va tripla în următorii trei ani, ajungând la aproximativ 100 de modele.

Volkswagen are în portofoliu cinci modele electrice: gama e, cu e-Up şi e-Golf, şi gama GTE cu Golf, Passat şi Passat Estate. În 2020, Volkswagen se pregăteşte să lanseze o nouă maşină electrică compactă, cunoscută sub numele de ID, ca parte a unui plan ce urmăreşte fabricarea a 22 milioane de maşini electrice până în 2028. Până în 2050, Grupul Volkswagen îşi propune să genereze zero emisii de Co2 şi să producă aproximativ 70 de modele de maşini complet electrice, în urma unei investiţii de 30 miliarde de lei.

BMW a lansat cel mai nou model electric, i5, în septembrie 2017, la Frankfurt. Acesta se alătură gamei i, din care fac parte şi i3, şi i8. Până în 2025, compania şi-a propus să aibă 25 de modele electrice, dintre care 13 hibrid.

În urma unui proces cu o companie chineză, Mercedes a câştigat dreptul de a-şi numi EQ gama de maşini electrice, din care face parte şi un SUV lansat la Salonul Auto de la Paris.

BMW şi Mercedes au format un parteneriat strategic axat pe producere unei maşini electrice automatizată şi autonomă. De asemenea, Ford şi Volkswagen au anunţat un plan, în luna ianuarie a anului curent, pentru a construi autovehicule electrice împreună. Companiile au convenit să "investigheze " modul în care acestea pot lucra împreună pentru a dezvolta vehiculele următoarei generaţie.

În cazul Renault, cea mai cunoscută maşină electrică din gamă, în România, este ZOE, însă ei i se alătură şi Twizy, cu un design similar modelelor Smart, Kangoo, SM3 Z.E şi Renault Fluence Z.E.

Cea mai nouă apariţie electrică Chevrolet este Bolt, care porneşte de la preţul de 37.000 euro. Portofoliul cuprinde şi modelul hibrid din 2017, Malibu.

Gama KIA cuprinde atât maşini electrice (EV), cât şi modele hibrid: Optima (Hybrid şi Plug-in Hybrid), maşina electrică Soul şi modelul Niro în sistem Hybrid şi Plug-in Hybrid.

Nissan afirmă că, încă din 2010, sunt lideri pe segmentul de maşini electrice 100%. Gama include modelele Leaf, E-NV200 Combi şi E-NV200 Van.

Citroen C-Zero este propunerea brand-ului pe piaţa electrică, o maşină 100% electrică ce promite autonomie pentru 150 km.

Fiat 500e este varianta electrică a celebrului model italian, la un preţ dublu faţă de cel original.

Compania americană Ford are o gamă hibrid (2018 C-Max, Fusion Hybrid SE, Fusion Energi SE) şi Focus Electric, 100% electric.

Propunerile premium ale companiei Tesla, cea mai cunoscută marcă de maşini electrice, sunt patru la număr: Model S, Model X, Model 3, Roadster şi Energy.

Modelul Bollore BlueCar este electric, are trei uşi şi a fost lansat în 2011. Însă, miliardarul francez care dă numele acestei mărci nu a continuat să proiecteze maşini electrice, ci s-a rezumat la afacerea sa cu acumulatori dedicaţi.

Jac Motors, brand-ul mai puţin cunoscut în România, şi-a integrat denumirea EV în numele modelelor sale electrice, iREV şi iEV, care nu emit emisii de carbon pe o distanţă maximă de 55 km.

Lightning, un brand de lux, se face remarcat printr-un model electric 100%, cu un design numit Lightning GT.

Kyrburz, companie elveţiană, nu produce maşini în adevăratul sens al cuvântului, ci vehicule utilitare, pe care le foloseşte chiar şi Poşta Elveţiană, dar care funcţionează 100% electric.

Propunerea 100% electrică a BYD este E6, care include chiar şi un autobuz electric, dar şi două modele hibrid.

Venturi produce autoturisme, vehicule urbane şi utilitare şi este cunoscut pentru participarea la Formula 1, unde a introdus modelele electrice.

Porsche România a declarat, pentru MEDIAFAX, că va produce un model ultra-performant cu emisii zero, dar urmăreşte şi obiectivul de a avea o fabrică de impact zero. "Deşi a avut premiera în luna septembrie, recent Porsche a prezentat deja a treia versiune a berlinei sport complet electrice - Taycan 4S, care se alătură modelelor de debut, Taycan Turbo S şi Taycan Turbo. Automonia acestui model ajunge la 412 km, urcând până la 463 km cu bateria Performance Plus în cazul Taycan 4S. ... La 700 de milioane de euro s-au ridicat costurile cu noile instalaţii de producţie, un miliard dacă includem şi noul atelier de vopsitorie, care va fi folosit şi pentru generaţia actuală a Porsche 911. De altfel, producţia Porsche Taycan a generat deja 1.500 de noi locuri de muncă pe situl din Zuffenhausen. În total, compania urmează să investească peste şase miliarde de euro în electromobilitate, până în 2022, ceea ce demonstrează angajamentul Porsche pentru această nouă eră auto. În România, s-au comandat deja mai multe exemplare ale noului model electric Taycan, urmând ca livrările să aibă loc începând cu anul viitor", a spus Adrian Pascu, Director pentru divizia de mărci de lux în cadrul Porsche Inter Auto România.

În ţara noastră, un grup de întreprinzători din Maramureş au lansat, în 2018, proiectul cele mai ieftine maşini electrice “Made in Romania”, automobilele GTG urmând sa fie asamblate la Baia Mare şi vândute la un preţ care porneşte de la 13.700 de euro. Proiectul întreprinzătorilor din Maramureş se ridică la 1,5 milioane de euro, din care 74% din fonduri europene şi restul din fonduri proprii. Maşinile au o viteză maximă de 55-60 km/h, iar încărcarea se face la o priză de 16 amperi. Bateriile folosite au o durată de viaţă de peste cinci ani şi se pot parcurge între 50.000 şi 60.000 de km. Dezavantajul acestor baterii este că nu dispun de încărcare rapidă, însă producătorii vor să doteze maşinile, opţional, şi cu baterii cu litiu, care se încarcă rapid.

Totodată, experiţii spun că, în prezent, se dezvoltă şi piaţa second-hand a vehiculelor EV, care ţine cont de aceleaşi criterii că în cazul unei maşini clasice: anul de fabricaţie şi kilometrajul. Dacă o maşină nouă costă 25.000 euro, una veche scade la 10.000 euro iar preţurile oscilează, în funcţie de model.

Un domeniu conex în plină dezvoltare este cel al staţiilor de încărcare. Numărul vehiculelor electrice din spaţiul est-european este în creştere, iar investitori mari din energie precum CEZ din Republica Cehă şi MOL din Ungaria intenţionează să îşi extindă reţelele de staţii de încărcare rapidă şi în alte regiune în care operează deja, printre care şi în România.

Astfel, CEZ se va concentra pe piaţa internă înainte de a se extinde în ţările în care operează deja, inclusiv în România, Polonia, Slovacia, Bulgaria şi Ungaria, în timp ce compania de petrol şi gaze MOL vrea să investească până la 30 de milioane de euro până la sfârşitul anului 2020, pentru a construi o reţea de până la 700 staţii de încărcare în România, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Slovacia şi Republica Cehă.

Compania MOL, împreuna cu E.ON din Germania, HEP din Croaţia, Petrol din Slovenia, BMW şi divizia maghiară a Nissan fac parte dintr-un proiect subvenţionat de UE pentru construcţia a 252 staţii de încărcare rapide şi ultra-rapide în România,Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia şi Slovenia.

Până la sfârşitul anului 2020, compania europeană de energie Ionity vrea să instaleze în Europa 400 de unităţi de încărcare pentru maşinile electrice, fiecare staţie având 6 staţii de încărcare. Până în prezent, Ionity a instalat 63 de staţii de încărcare electrice, iar 53 dintre ele sunt în construcţie.

De asemenea, şi companiile mai mici de energie, precum Greenway din Polonia vor să utilizeze subvenţiile UE pentru a se extinde si pentru a câştiga din cota de piaţă. Compania Greenway intenţionează să aibă în Polonia, până în 2020, 630 staţii de încărcare, alături de alte 230 în Slovacia şi în alte state din regiune. Greenway a început din 2015 să instaleze staţii de încărcare pentru maşinile electrice.

În România, primăria din Cluj-Napoca a înfiinţat, în 2018, trei staţii de încărcare pentru maşini electrice, situate din parcări publice din zona centrală a municipiului, investiţia a depăşind 330.000 de lei.

În 2019, Porsche România a instalat peste 24 de staţii de încărcare cu 75 kW şi peste 13 cu 75-150 kW şi plănuieşte ca până în 2020, să instaleze minim 29 de staţii de încărcare cu 75kw, iar până în 2021, minim 11 staţii de încărcare cu 75 kw. În total, din anul 2019 până în 2021, compania îşi propune să instaleze peste 77 de staţii de încărcare rapidă.

Pentru anul 2022, Grupul Renault România a declarat, pentru MEDIAFAX, că gama sa de vehicule va cuprinde opt vehicule electrice şi 12 modele electrificate. "Groupe Renault are un plan strategic ambiţios bazat pe dezvoltarea sa internaţională, precum şi pe inovaţiile sale în soluţiile de mobilitate electrică uşor de utilizat şi accesibile unui număr cat mai mare de clienţi. În anul 2022, gama de vehicule aparţinând Groupe Renault va cuprinde opt vehicule electrice şi 12 modele electrificate. Vehiculele 100% electrice vor acoperi diviziile principale ale ofertei sale şi vor reprezenta 20% din gamă", au spus oficialii grupului.

Compania de energie Enel X România, companie membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, plănuieşte să lanseze cel mai mare plan de dezvoltare de infrastructură pentru mobilitatea electrică din ţară. Compania vrea să instaleze aproximativ 2.500 de puncte de încărcare în toate regiunile României, în perioada 2019-2023, în urma unor investiţii totale de până la 20 de milioane de euro şi vor fi instalate aproximativ 300 de puncte de încărcare în oraşele Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, cu putere de încărcare de 22 kW (Quick), 50 kW (Fast) şi peste 150 kW (Ultrafast). Până în 2020, compania NEXT-E îşi propune să instaleze, în România, 40 de staţii de încărcare rapidă şi ultra-rapidă pentru autovehiculele electrice, dintre care 19 de către E.ON , iar 21 de către MOL România.

În plus, UE va permite acordarea de ajutoare de stat pentru cercetare în domeniul bateriilor pentru autovehicule electrice şi va oferi miliarde de euro drept co-finanţare companiilor dispuse să construiască fabrici gigant de baterii.

Companiile auto europene au decis să producă un număr mai mare de maşini electrice deoarece Uniunea Europeană a stabilit obiective clare pentru îmbunatatirea calităţii aerului şi a decis să impună din 2030 reduceri de emisii de CO2 pentru autoturismele şi camionetele noi imatriculate.

Astfel că, autoturismele noi vor trebui să emită din 2030, în medie, cu 37,5 % mai puţin CO2, iar camionetele noi, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puţin Co2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puţin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Emisiile de CO2 pentru camionetele noi vor trebui să fie cu 15 % mai scăzute în 2025 şi cu 31 % mai scăzute în 2030.

De asemenea, UE stabilit noi standarde stricte de emisii de dioxid de CO2 pentru autoturisme şi vechicule utiltare uşoare, respectiv pentru autoturisme şi camionete. Scopul regulamentului este să garanteze că, din 2030, Între 2025 şi 2029, atât autoturismele, cât şi camionetele vor avea obligaţia de a emite cu 15% mai puţin CO2. Acestea sunt obiectivele privind întregului parc de vehicule de la nivelul UE.