Punct şi de la capăt: guvernul vrea anularea procedurilor PPP pentru autostrăzile Tg.-Neamţ - Iaşi şi Comarnic - Braşov. În ianuarie 2010, statul român a semnat un nou contract cu Vinci şi grecii de la Aktor, denunţat apoi de consorţiul semnatar, care nu a găsit finanţare

Autor: Bogdan Alecu 17.01.2020
În ianuarie 2010, statul român a semnat un nou contract cu Vinci şi grecii de la Aktor, denunţat apoi de consorţiul semnatar, care nu a găsit finanţare.

Şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă, a propus ieri în şedinţa de guvern anularea procedurilor de contractare a investiţiilor în parteneriat public-privat, iniţiate de Comisia de Prognoză, mai exact autostrăzile A8 Tg. Neamţ - Iaşi şi A3 Comarnic -Braşov. 

„Vă rog să aprobaţi introducerea pe ordinea de zi a şedinţei un proiect de ordonanţă privind parteneriatul public-privat. În esenţă vorbim despre alte inginerii marca Vâlcov descoperite la diferite instituţii. De această dată ne întoarcem la Comisia de Prognoză şi vă propunem să anulăm procedurile de contractare a investiţiilor în parteneriat public-privat iniţiate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Ne referim în special la două proiecte majore de infrastructură esenţiale respectiv autostrada Comarnic - Braşov şi Târgu-Neamţ - Iaşi“, a spus Ionel Dancă în şedinţa de guvern, potrivit Mediafax. 

În data de 31 iulie 2019 preşedintele Klaus Iohannis aproba ca proiectul autostrăzii Ploieşti-Braşov să fie declarat obiectiv strategic de interes naţional. La acea vreme, anterior, fostul premier Viorica Dăncilă a anunţat că guvernul cere să construiască autostrada Comarnic-Braşov din fonduri publice, renunţând astfel la proiectul unui parteneriat public-privat, o idee începută şi aban­donată de trei ori în decurs de 15 ani.

36 de kilometri de autostradă ar fi între Co­marnic şi Predeal, urmând ca în patru ani să fie finalizate lucrările. Un an mai târziu proiectul era blocat pentru că Uniunea Europeană nu a vrut să-l finanţeze. În 2006-2007 a fost propusă concesionarea autostrăzii, zadarnic.

În ianuarie 2010, statul român a semnat un nou contract cu Vinci şi grecii de la Aktor, denunţat apoi de consorţiul semnatar, care nu a găsit finanţare.

În mai 2014 exista o nouă încercare, în PPP, eşuată un an mai târziu. Guvernul Tudose a încercat în 2017 un deal cu Banca Mondială, pentru un studiu de fezabilitate. S-a renunţat mai apoi şi proiectul unui PPP a fost reluat cu o companie din China şi una din Turcia.