Premierul Ludovic Orban: Înţeleg îngrijorările Consiliului Fiscal, dar pentru bugetul pe 2020 nu există niciun risc

Autor: Mihai Gongoroi 23.01.2020

Premierul Ludovic Orban a contrazis joi opinia Consiliului Fiscal care arăta că există riscul ca deficitul bugetar să atingă în 2020 un nivel de 4,8% în 2020. Orban a declarat că nu a analizat încă opinia Consiliului Fiscal, că înţelege îngrijorările, dar că nu există niciun risc pentru 2020.

"Răspunsul (la opinia Consiliului Fiscal-n.red.) este proiectul de buget. Proiectul de buget conţine la capitolul cheltuieli sumele suplimentare pentru asigurarea creşterii pensiilor, conform legii pensiilor, şi deficitul proiectat este de 3,59%. Ca atare, înţeleg îngrijorările Consiliului Fiscal, dar nu există niciun risc", a declarat, joi, premierul Ludovic Orban.

Premierul a afirmat că a fost realizată proiecţia bugetară pentru 2021 şi nici în acest caz nu există niciun pericol pentru deficitul public.

"De asemenea, şi pe anul 2021 am făcut proiecţia bugetară şi nu există niciun pericol ca să crească deficitul bugetar. Sigur că trebuie să urmărim evoluţia economică, sigur că trebuie să urmărim evoluţia încasărilor la bugetul de stat, aici chiar avem un plan de îmbunătăţire a colectării şi de luptă contra evaziunii fiscale pentru a asigura o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor. Sigur, nu am analizat încă raportul Consiliului Fiscal, îl vom analiza", a mai precizat Orban.

În ceea ce priveşte o creştere etapizată a pensiilor în locul creşterii cu 40% la 1 septembrie, primul-ministru a declarat că "vom vedea foarte clar situaţia la momentul rectificării bugetare".

"Noi am prevăzut banii în legea bugetului de stat, urmărim cu extrem de mare atenţie evoluţia economică. Deocamdată avem semne bune. De asemenea avem un plan de luptă împotriva evaziunii fiscale şi de îmbunătăţire a colectării taxelor şi impozitelor şi vom vedea foarte clar situaţia la momentul rectificării bugetare", a spus premierul Ludovic Orban.

Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, anticipând o creştere a indicatorului la peste 6% din PIB în 2021 şi peste 7% în 2022, potrivit opiniei asupra legii bugetului de stat şi legii bugetului de asigurări sociale publicată joi.

„Considerând informaţiile disponibile în acest moment, Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente). CF apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent”, arată documentul.

Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua şi în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambiţioasă, problematică şi, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că pieţele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.

În opinia CF, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, având în vedere şi riscurile în creştere în sensul unei performanţe economice şi fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale ar fi mai însemnate. Corecţia bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidenţa procedurilor de deficit excesiv al Uniunii Europene, ci şi de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâştigăm controlul asupra finanţelor publice; corecţiile induse de pieţele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern şi din timp, spune Consiliul Fiscal.