Comerţul a fost şi în 2019 locomotiva creşterii economice: cifra de afaceri în retail a urcat cu 7,2%

Comerţul cu amănuntul, principala componentă a consumului privat, a crescut în 2019 cu un ritm de 7,2% an/an, creştere impul­sionată de majo­rarea de venituri (salarii şi pensii), dar şi de ac­cesul uşor la credite ieftine. Compo­nenta care a crescut cel mai mult a fost cea de bunuri nealimentare, care a înre­gistrat o creştere de 8,8% în 2019 faţă de 2018. „Este în linie cu ceea ce am mai văzut pe parcursul anului 2019 şi este evident legat de creşterea de venituri care în 2019 a continuat prin mărirea salariului minim, prin mărirea punctului de pensie şi aşa mai departe. Aceştia au fost factorii care au creat venituri suplimentare şi care s-au îndreptat în cea mai mare parte către consum şi îl vedem în cifra de afaceri dar şi în creşterea economiilor populaţiei“, comentează economistul Aurelian Dochia.

Vânzările de alimente au un plus de 6%, vânzările de carburanţi au crescut cu 6,5%, dar produsele nealimentare, care au crescut cu 8,8%, au fost cele care au dus creşterea cifrei de afaceri din retail la peste 7%.

„Este o creştere robustă, aş spune, în condiţiile în care veniturile au continuat să crească, apetitul de consum s-a menţinut la cote înalte. Probabil că această dinamică se va menţine, deşi ne aşteptăm la o oarecare decelerare. Au fost creşteri foarte mari de venituri în ultimii ani şi acest ritm nu poate fi menţinut. Vedem deja că  în sectorul public, care a fost principalul motor de creştere a veniturilor, probabil că se vor opera creşteri mai mici, în condiţiile în care deficitul bugetar devine o problemă foarte serioasă“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Anul acesta, date fiind creşterile salariale şi creşterile de pensii, analiştii se aşteaptă ca principalul propulsor al creşteri economice din România să rămână comerţul, chiar dacă se va mai tempera faţă de anii anteriori, în condiţiie în care bugetul de stat nu mai poate susţine creşteri salariale în sectorul public de peste 20%. „După cifrele care sunt puse pe hârtie tendinţa ar trebui să se continue. Creşterile de venituri ar trebui să se vadă în continuare în cifra de afaceri în vânzări, numai că anul acesta este unul destul de complicat şi sunt destule riscuri care ar putea să deraieze planurile de creştere a veniturilor“, a mai spus Aurelian Dochia.

În ceea ce priveşte luna decembrie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cifra de afaceri din retail a accelerat cu 9,3%, dinamică im­pul­sionată de vânzările de produse nealimentare, care au crescut cu 11,1%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au înregistrat un avans de 9,4%, iar comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 5,1%.

România este vârf de lance la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte creşterea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul în decembrie 2019. Datele Eurostat, ajustate, arată că vânzările din retail au crescut cu 8,5% în decembrie 2019 faţă de decembrie 2018. Vânzările din retailul maghiar, care a înregistrat a doua cea mai bună dina­mică la nivel european, au crescut cu 6,1%.  „Statisticile (legate de România - n. red.) indică accelerarea dinamicii anuale spre cel mai ridicat nivel din februarie, evoluţie susţinută de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi din piaţa creditului. De altfel, comerţul cu amănuntul a evoluat peste ritmul poten­ţial pentru a patra lună consecutiv în decembrie“, comentează Andrei Rădu­lescu, economistul-şef al Băncii Transil­vania, într-o informare a instituţiei.

Economiştii Băncii Transilvania prognozează o ajustare destul de puter­nică a consumului privat, principala com­ponentă a PIB, în 2019 şi 2020, pe fon­dul unor politici economice mai echilibrate anul acesta. „În sce­nariul ma­cro­e­conomic cen­tral BT (actualizat recent) previzio­năm decele­rarea dina­micii anuale a consu­mului privat (prin­cipala componentă a PIB) de la 7,3% în 2018 la 5,7% în 2019 şi 4,8% în 2020 (pe fondul pers­pec­tivelor de rebalan­sare a politicii economice), urmată de ac­celerare la 5% în 2021“, mai scrie el.

De asemenea, Aurelian Dochia se aşteaptă ca resursele pentru creşterile de venituri programate să fie dificil de găsit, în condiţiile în care creşterea economică pe care mizează guvernul este optimistă şi stă sub mai multe semne de întrebare: evoluţia industriei, situaţia internaţională, evoluţia economiei europene.

„Situaţia internă este deja destul de incertă, iar pe plan extern există acest risc al epidemiei din China şi nu se ştie ce impact va avea în economie, dar se va simţi. Producţia industrială a scăzut în România, astfel că probabil că în 2020 creşterea economică se va tempera foarte mult. Deja 4,1%, cât propune guvernul, este foarte foarte optimist şi în aceste condiţii  s-ar putea să nu avem resurse pentru o creştere reală a veniturilor la nivelurile prognozate“, a mai declarat Dochia.