România a închis anul 2019 cu o datorie externă totală de 106 mld. euro, dar sub 50% din PIB. Datoria externă totală s-a situat la finalul lui 2019 la 106 miliarde de euro. Nu este cel mai înalt nivel al datoriei externe înregistrat veodată, dar este cel mai mare de la revoluţie încoace, consemnat la un final de an: 61,7% este datorie privată, iar 38,3% este datorie a statului

După 2009, când România a luat împrumutul de 20 mld. euro de la FMI, datoria externă a României a sărit atunci, dar şi în anii de după, peste ştacheta de 70% din PIB. Cu vremea, această pondere a scăzut şi chiar dacă, nominal, datoria este mai mare, ca procente din PIB ea a scăzut anul trecut la 48% din PIB.

Datoria externă continuă să fie deţinută, într-o mare proporţie, de sectorul privat. Doar 37,2% (39,5 mld. euro) din datoria externă este datorie publică. BNR are 1,1% din această datorie (1,2 mld. euro, alocări de DTS de la FMI). Sectorul privat deţine restul de 61,8 mld. euro din datoria totală de 106 mld. euro. Din datoria mediului privat de 61,8 mld. euro, 33,2 mld. euro este o datorie pe termen scurt (de obicei multinaţionalele se împrumută pe termen scurt). Potrivit datelor comu­nicate joi de BNR, în structură, datoria externă pe termen lung a însumat, la finalul lui 2019, 72,7 mld. euro (68,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,5% faţă de 31 decembrie 2018.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2019 o valoare de 33,2 mld. euro (31,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,4% faţă de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18% între ianuarie - decembrie 2019, comparativ cu 22,3% în 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2019 a fost de 4,6 luni, în comparaţie cu 4,8 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2019 a fost de 72,2%, comparativ cu 74,1% 31 decembrie 2018.