ZF Power Summit 2020: România vrea să facă în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20, să dubleze numărul locuinţelor conectate la gaz metan

♦ Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat tranşant ieri, la a noua ediţie a ZF Power Summit, că România va face în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20 de ani: să dubleze numărul locuinţelor conectate la gaz metan. ♦ În acest moment doar 35% din cele 8,5 milioane de locuinţe din România sunt conectate la gaz metan.

Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat ieri în cadrul celei de-a noua ediţii a evenimentului ZF Power Summit, în cea mai tran­şan­tă asumare făcută până acum de un oficial din energie, că în patru ani ponderea locuinţelor conec­tate la gaz metan va creşte de la 35% la 70%, din cele 8,5 milioane de lo­cuinţe din România.

El spune că sunt deja fonduri  iniţiale de la UE de200 mil. euro pentru aceste extinderi. Este cel mai puternic angajament luat vre­oda­tă de un oficial din energie pe tema dezvoltării distribuţiei de gaze naturale către casele românilor.

România are astăzi doar 35% din locuinţe conectate la gaze, cu toate că este al patrulea producător de gaze din Uniunea Europeană, în timp ce Ungaria, care  nu are deloc gaze, are 98% din locuinţe conectate la gaz.

Extinderea distribu­ţiei de gaze este necesară şi pentru industrie. Ungaria are 100.000 de km de reţea de gaze, în timp ce România are doar 50.000 de kilometri.

„Aşteptăm OAT-urile (primă­riile de comune, oraşe, consiliile locale şi consiliile judeţene - n. red.) să acce­seze aceste fonduri euro­pene pentru a construi sau dezvolta reţelele de gaze din localităţi. Ministerul Energiei aşteaptă proiecte“, a spus Virgil Popescu.

Practic, primăriile vor dezvolta aceste reţele aşa cum astăzi au companiile de apă şi canal.

După explicaţiile ministrului, reţelele care vor fi construite de primării se vor conecta direct în magistrala de transport a Transgaz.

Cea de-a noua ediţie a ZF Power Summit este organizată cu sprijinul Engie,  Amerocap, MOL, NNDKP, Biriş-Goran, Blumenfield, CEZ Group, E.ON, Enel, Fondul Proprietatea, Ijdelea Mihăilescu, Hidroelectrica, Microsoft, Marsh, Nova Power & Gas, OMV Petrom, Photon Energy, Romgaz, Nuclearelectrica, SAP, Siemens, Transelectrica, Centrul Român al Energiei (CRE), Traduceri Champollion şi XTAG.

Prima zi a ZF Power Summit 2020 a adus la masa discuţiilor 27 de speakeri - autorităţi, lideri de companii, avocaţi şi consultanţi - şi mai bine de 250 de participanţi activi, într-o dezbatere în care s-a discutat despre tranziţia energetică, despre investiţii în infrastructură, digitalizare, dar şi despre planurile marilor companii privind dezvoltarea businessului în România.

„Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziţia energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de ştiinţă consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita“, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice.

El a explicat că există angajamente europene anunţate recent, iar dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, ar fi nevoie de investiţii de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte.

„Vorbim de 250 mld. euro investiţii anuale. Bani care va trebui daţi de cineva şi încasaţi de altcineva. Întrebarea este cât de pregătită este industria din România să capitalizeze aceste oportunităţi. Cîte maşini electrice sau pe hidrogen producem în România, câte baterii?“

La rândul său, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei consideră că următoarea perioadă ar putea aduce presiune pe industrie, în contextul în care costul forţei de muncă şi al utilităţilor a început să crească.

„Industria în România este bazată astăzi pre­ponderent pe investiţii străine, companii care stau aici, şi datorită costului mult mai mic al energiei şi al forţei de muncă. Acest trend s-a modificat substanţial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie“, a spus Corneliu Bodea.

Stabilitatea legislativă şi un climat investiţional prietenos reprezintă factori esenţiali în dezvoltarea businessurilor, potrivit reprezentanţilor marilor companii prezenţi la evenimentul organizat ieri de Ziarul Financiar.

„Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât şi pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze“, transmite Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.

Şi Anca Dragu, directorul general al E.ON România, consideră că este necesară pre­dictibili­tatea legislaţiei pentru ca jucătorii din sec­torul energetic să îşi asume dezvoltarea şi implementarea unor proiecte cu impact în do­meniu.

„Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanţare sunt atât în România cât şi la Bruxel­les. Este treaba companiilor să ajungă la finanţările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanţările din ţară, este important dialogul cu mediul privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebaţi ce putem face şi noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităţilor pentru care mediul privat nu găseşte resurse.“

La rândul său, Eric Stab, preşedinte şi CEO al Engie România, a adus în discuţie acelaşi aspect, indicând necesitatea unui mediu mai sigur din punct de vedere al cadrului legislativ.

„Credem în viitorul pieţei energetice din România şi în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai puţin incert, sunt prea multe discuţii şi multă instabilitate. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări şi ne-am dori să primim şi soluţii pentru ele. După cum ştiţi, anul 2020 este un an important în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de preţuri libere.“

Legat de planurile de dezvoltare ale companiei, Camelia Ene, CEO & country chairman al MOL România, indică digita­lizarea, dezvoltarea reţelei şi diversi­ficarea produselor din portofoliu ca principalele direcţii de extindere a businessului.

„Avem 25 de ani în România. Ne uităm la ce urmează să se întâmple. Ne gândim la trei direcţii majore de dezvoltare: digitalizarea proceselor interne şi a interacţiunii cu partenerii şi clienţii, dezvoltarea reţelei şi a conceptului fresh corner şi diversificarea produselor şi serviciilor din portofoliu“, spune  Camelia Ene.

Virgil Popescu, ministru al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri

• În patru ani România va avea o producţie pe bază de energie electrică foarte dezvoltată. Balanţa energetică a României se va muta către 10-15% cărbune, de la 25%, gaz 30-40%, hidro 20%. Nuclearul va rămâne la acelaşi nivel. În plus, gazul românesc va ajunge în casele românilor. Numărul utilizatorilor va creşte de la 35% la 70%.

• Susţinem listarea companiei la Bursă. Avem o scrisoare de intenţie din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care doreşte să fie parte din prelistare cu 5%. Se menţine hotărărea de majorare, de 10%.

• Nu vom modifica legea offshore decît dacă în Parlament se va ajunge la un consens. Vrem deblocarea investiţiilor din Marea Neagră. Mă bucur că Black Sea Oil & Gas face în continuare lucruri în Marea Neagră. Abrogarea OUG 114/2018 s-a realizat deja, dacă e nevoie de modificarea legii offshore, acest lucru se va face în Parlament.

• Am descentralizat decizia de distribuţia de gaz către unităţile administrativ-teritoriale. La nivelul lor vom încuraja să se facă asocieri şi studii de fezabilitate. Orice unitate care doreşte va putea accesa aceşti bani.

• Orodonanţa 114/2018 a bulversat complet economia şi domeniul energiei. O cantitate mare de energie a fost scoasă de pe piaţa liberă şi dusă pe piaţa reglementată.

• Prioritatea companiilor din energie în următorii patru ani trebuie să fie investiţiile. Contractele de management trebuie legate de planuri de investiţii.

Eric Stab, preşedinte şi CEO Engie România

• Vom continua să investim şi în 2020, şi în anii următori. Vom continua să investim în aceleaşi direcţii ca până în prezent? Probabil că nu, aşa cum lasă se înţeleagă acest panel, mai ales având în vedere Green Deal, care modifică priorităţile de investiţie din sectorul energetic la nivel european cu impact si pe plan local/national.

• Pentru noi gazele nu înseamnă doar o tranziţie energetică, ci şi o componentă a soluţiilor de viitor. Putem produce şi distribui gaze cu impact mai mic pentru mediul înconjurător, şi astfel reducem emisiile de carbon. În viitor, ne vom concentra asupra acestei probleme, iar România va putea participa la discuţiile de la Bruxelles cu privire la acordul ecologic care trebuie să protejeze mediul înconjurător. România trebuie să negocieze la Bruxelles, să fie dispusă să contribuie activ la acest proiect. Însă, trebuie să se ţină cont de nivelul de la care pleacă România şi resursele cu care poate contribui.

• Credem în viitorul pieţei energetice din România şi în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai plin de certitudine, sunt prea multe discuţii şi multa incertitudine. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări şi ne-am dori să primim şi soluţii pentru ele. După cum ştiţi, anul 2020 este un an important în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de preţuri libere.

• O altă condiţie cheie este să ne asigurăm că sunt companii de construcţii care să ne ajute să dezvoltăm aceste proiecte şi să ne asigurăm că ooamenii se conectează la această reţea de energie verde.

Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

• Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră (- n.red. Neptun Deep) pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât şi pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze.

• România are una dintre cele mai mari taxe în sectorul de petrol şi gaze din întreaga Europă, ceea ce nu oferă un mediu foarte competitiv. Vom urmări cadrul fiscal-legislativ şi vom decide de acolo.

• Avem nevoie de stabilitate pentru că vorbim de unul dintre cele mai mari proiecte făcute în acest sector în România. Avem nevoie de stabilitate şi de un climat investiţional prietenos. Este valabil pentru toate investiţiile, dar ţinând cont de dimensiunea acestui proiect avem nevoie de un mediu competitiv din punct de vedere fiscal.

• Pentru 2020 proiectul de la Marea Neagră ne ocupă mult timp şi nu este singurul proiect al nostru. Am anunţat investiţii de 4,2 miliarde lei, în linie cu anul trecut, un buget care ne poziţionează drept unii dintre cei mai mari investitori din România. În continuare ne uităm din punct de vedere strategic şi dincolo de România, cum ar fi în Bulgaria.

• Aş fi încântată să văd o creştere pe gaz natural. În final, dacă mergem înainte cu Marea Neagră, vrem să îl vindem pe cea mai apropiată piaţă, iar asta ar fi România, bineînţeles.

Bogdan Badea, preşedinte directorat Hidroelectrica

• Vrem să mergem pe ideea de diversificare. În producţie suntem implicaţi în procesul de preluare a activelor CEZ. Aşteptăm să vedem schemele de susţinere pe regenerabile din partea statulul. Partea de gaz nu este interesantă pentru Hidroelectrica pentru că o fac alţii mai bine ca noi. Plusul de valoare este că noi producem exclusiv energie verde.

• Banii din IPO (listarea la Bursă - n.red.) ne vor fi utili în acest efort investiţional (preluarea activelor CEZ - n.red.) În următorii zece ani vedem o Hidroelectrica puternic diversificată pe zona de regenerabile. Vom diversifica tot ce înseamnă portofoliul de vânt şi de solar pe care vrem să-l dezvoltăm.

• Suntem mai puţin îngrijoraţi de un an secetos decât de o surpriză de reglementare. Dacă vrei ca stat să-ţi atingi nişte targeturi trebuie să ai o legislaţie prietenoasă pentru investitori.

• La HidroelectrIca 41% din costurile de producţie vin din amortizări.

Teodor Chirică, administrator Nuclearelectrica

• Avem două proiecte începute, în stadiu de preproiect. Primul este reprezentat de staţia de recuperare a tritiului şi al doilea este de retehnologizare a unităţii 1. În procesul tehnologic apa grea capătă conţinut de tritiu ridicat şi creează probleme pentru retehnologizare. Este un proiect de mediu. Suntem în discuţii şi cu bănci internaţionale pe acest proiect. Suntem în faza iniţială în care facem studiile necesare pentru a avea o imagine asupra costurilor şi pentru a putea prezenta un studiu de fezabilitate pentru a obţine finanţare. Momentan pregătim un studiu de fezabilitate.

• În următorii ani ne continuăm parcursul nuclear. Vom avea trei unităţi nucleare în funcţiune în următorii zece ani şi poate vom începe lucrările şi la unitatea 4.

• Reactorul nuclear 3 necesită investiţii de aproximativ 3 - 3,5 mld. euro. Nuclearelectrica are capacitatea de a susţine prin cash-flow şi prin credite. Dar fără garanţia statului la credite, în România este greu să împrumuţi astfel de sume de bani de la bancă.

Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei

• Energia este un mijloc pentru a avea viaţă confortabilă şi o industrie eficientă. Riscul principal cu care am început să ne jucăm este legat de industrie. Industria în România este bazată astăzi preponderent pe investiţii străine, companii care stau aici şi datorită costului mult mai mic al energiei şi al forţei de muncă. Acest trend s-a modificat substanţial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie.

• Pentru a putea ieşi din această buclă avem printre altele fondurile de la Uniunea Europeană, însă pentru a le putea accesa este nevoie de un guvern puternic şi de o stabilitate politică de cel puţin doi ani, pentru a putea angaja contracte ferme.

• Principalii factori de stres pentru sectorul energetic - seceta este o ameninţare majoră, legislaţia şi instabilitatea politică.

Ruxandra Bologa, partener, coordonator al practicii de Energie şi Natural Resources a NNDKP

• Pe zona offshore industria a încasat o schimbare legislativă. Anume, prin legea offshore s-a introdus o suprataxare a veniturilor realizate din vânzarea gazelor. Anterior companiile nu erau supuse unei asemena taxe. Consider importantă eliminarea suprataxării. M-aş uita în ce măsură piaţa centralizată rezolvă lucrurile, să vedem dacă merită susţinută.

• Pe zona de onshore, suprataxarea a început ca măsură temporală în 2015, în condiţiile în care oricum viitorul gazului este necesar. Nu puteam trece de la o economie bazată pe cărbune la energie regenerabilă fără să trecem prin gaz. M-aş uita cu atenţie la suprataxarea pe onshore, aş fi atentă să nu schimb redevenţele acordurilor petroliere.

• Alt lucru care nu încurajează investiţiile este inexistenţa unei pieţe centralizate pentru vânzarea gazelor şi electricităţii. Restul problemelor nu ţin de legislaţie, ci de implementarea legilor existente.

• Ne putem gândi la scheme de sprijin pentru zona de gaz. Este necesară sprijinirea, România are mult de lucru până îşi atinge ţintele de energie regenerabilă, iar fără aceste scheme nu ne vom atinge ţintele.

Ondrej Safar, director general CEZ România

• Vedem multe oportunităţi în zona de distribuţie a energiilor regenerabile şi vrem să ajutăm clienţii pe partea de tranziţie.

• În România problema nu se pune în atractivitate sau lipsa atractivităţii pieţei. Suntem foarte mulţumiţi de piaţa de aici. În ceea ce priveşte reducerea investiţiilor, am venit aici să fim un investitor pe termen lung. Decizia de investiţie în România este una strategică. Noi am hotărât să ne concentrăm pe reducerea emisiilor de carbon în Cehia.

• În 2010 existau nişte ţinte pentru 2020. Acum suntem în 2020, iar despre acele ţinte nu se mai vorbeşte. Consider că multe dintre ele au fost atinse până acum. În următorii zece ani ne putem aştepta la nişte reţele de distribuţie care vor activa mai mult prosumerii. Companiile vor deveni mai repede partenere în ceea ce priveşte serviciile energetice.

• Avem nevoie de scheme de suport pentru a atrage investiţiile de genul acesta, pentru că investiţiile nucleare sunt pe termen lung, trebuie să gândim planul pe cel puţin zece ani.

Corina Popescu, director general Electrica

• Trebuie să ne aliniem la trendurile europene şi să ne gândim strategic unde suntem. Ne dorim să avem un portofoliu echilibrat şi partea de regenerabile va face parte din acest portofoliu.

• Trebuie să acceptăm că suntem într-un proces de tranziţie. Văd consumatorul în mijlocul procesului. Trebuie să ne diversificăm. Cumva tot ce ţine de servicii conexe, digitalizare reprezintă pilonii pe care ne-am definit strategia şi în care încercăm să ducem direcţia de dezvoltare.

• În 10 ani vom consuma mai multă energie verde. Cred că piaţa va avea o altă faţă, va fi mult mai flexibilă. Din 2026 orice client ar trebui să-şi poată schimba furnizorul în 24 de ore. Nu vom consuma doar energie, vom vinde cu toţii servicii.

Johan Meyer, manager de portofoliu Fondul Proprietatea

• Nu ai nevoie de proiecte masive noi de infrastructură care să furnizeze energie pentru următorii 40-50 de ani. Hidroelectrica nu va construi încă un baraj pe Dunăre, ci va căuta ceva cu impact de mediu mai mic, ceva mai eficient. Trebuie Nuclearelectrica să construiască încă un reactor masiv? Nu văd nevoia. Susţin orice investiţie care are sens din punct de vedere financiar. La Nuclearelectrica este dificil pentru că nu există proiecte mici. Cheltuieşti peste 1 miliard de euro pentru un reactor.

• Putem transforma OMV Petrom dintr-o companie mare de petrol şi gaze într-o companie de gaze cu activităţi şi în petrol. Depinde care sunt câştigurile şi cât va costa să le obţinem.

• Vom face orice pentru a susţine procesul de listare a Hidroelectrica. Acesta este bun atât pentru Hidroelectrica, cât şi pentru piaţa de capital care are nevoie de cât mai multă lichiditate şi cât mai multe compani listate. Credem că listarea are sens şi pentru ţară, pentru că pune România într-o poziţie în care Bursa poate primi un rating mai bun şi de la MSCI.

Alexandru Teodorescu, CEO e-charge Renovatio

• În Bucureşti am depăşit 150 de staţii de încărcare pentru maşini electrice, iar în ţară sunt câteva sute. Încă nu sunt atât de multe staţii de încărcare rapidă. Nimeni nu vrea să stea 5 ore să îşi încarce maşina. Avem nevoie de încărcare în 10-15 minute. Acum durează între 40 şi 60 de minute pentru încărcare în funcţie de maşină şi de bateria pe care o ai.

• Maşina electrică are un avantaj faţă de maşina convenţională, pentru că o poţi încărca acasă. Poţi economisi mai mult de 50% din cheltuielile cu transportul cu o maşină electrică dacă te bazezi pe încărcare acasă

• Dacă o primărie cere 1-2 avize pentru că le consideră staţii temporare, altele cer liste lungi de avize. O uniformizare a legislaţiei în acest domeniu ar fi de dorit pentru cei care dezvoltă

Virgil Ivan, director dispecer energetic naţional în cadrul Transelectrica

• Investiţiile pe care le avem în vedere în următoarea perioadă urmăresc modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport a companiei, pentru care ne-am bugetat 1,7 mld. lei, participarea la dezvoltarea pieţei unice europene şi digitalizarea instituţiei.

• Principala preocupare pe care o avem acum o reprezintă adecvanţa sistemelor energetice. Regulamentul 941 are în vedere analiza adecvanţei - care prezintă analizele de risc - să trecem într-o altă dimensiune de la asigurarea resurselor energetice la nivel naţional, la nivel regional. Trebuie să ai analize foarte bine pregătite privind riscurile la nivelul alimentării cu energie electrică. Nu este o problemă doar a României, ci este o problemă europeană.

Camelia Ene, CEO & country chairman MOL România

• Un consorţiu din care facem şi noi parte a obţinut o finanţare de 19 mil. euro la nivel regional - prin care se urmăreşte instalarea mai multor staţii de încărcare pentru autovehiculele electrice. Pentru România avem programate 40 de astfel de staţii. Până acum avem în jur de 10 staţii deja instalate, iar până la finalul anului estimăm că le vom implementa pe toate.

• Separat de acest proiect, MOL dezvoltă proiectul de mobilitate electrică mol plugee. Avem instalate deja patru astfel de staţii. De la an la an numărul maşinilor electrice creşte şi vrem să fim de la început în dezvoltarea acestei pieţe.

Ana Ionaşcu, senior executive enterprise accounts Microsoft 

• Putem să ardem etape în România în transformarea digitală. Putem vedea ce au vrut alţii să obţină şi să ajungem mai repede acolo. Legat de staţiile de încărcare electrică, compania B-Charging din Suedia a început cu 4 angajaţi. Şi-au dat seama că nu este uşor, au venit către Microsoft şi împreună cu noi au ajuns de la 4 staţii la 2.000 pentru că le-au dat angajaţilor flexibilitatea, au investit în cloud, au renunţat să se ocupe de lucrurile pe care nu le fac în mod special.

Ciprian Gavriliu, partener servicii fiscale şi juridice, Deloitte România, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul auto

• Mai mult de facilităţi şi subvenţii, aş vedea mai mult accent pe cultură în România. Noua generaţie merge spre zona de maşini electrice şi hibrid, dar studiile arată că în viitor maşinile diesel şi cele pe benzină nu vor dispărea, ci vor fi mai eficiente. Asta se vede şi în motoarele produse de marii producători.

• Aş spune că subvenţiile ar trebui să fie acordate pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul auto. Vedem că Japonia investeşte mult pe zona auto şi pe baterii. Vedem chiar producători mari care încearcă să dezvolte această parte de baterii, cum ar fi Volkswagen, care a luat decizia după scandalul Dieselgate. România ar trebui să aibă un program structural nu doar pe facilităţi fiscale, ci pe mai multe domenii, iar facilităţile fiscale pot fi doar o parte din program. Nu poţi face o facilitate fiscală doar pentru a achiziţiona o maşină.

Sorin Alecu, director strategie dezvoltare CE Oltenia

• Pe partea de forţă de muncă tranziţia va însemna şi o reconversie a forţei de muncă. Vom închide capacităţi. Aceste capacităţi înseamnă şi disponibilizarea unor angajaţi în anumite zone. Încercăm cu autorităţile să finanţăm anumite segmente pentru reconversia profesională.

• Peste 10 ani eu aş vrea să nu mai consumăm energie luată din ţările non-UE. Aş vrea chiar de mâine dacă se poate. După Brexit, un consultant din Marea Britanie a publicat un raport în care spunea că în 2017 UE a importat 3 TW de energie din ţări non-UE. Acum a ajuns la 31 TW în 2019, iar rata de creştere este de 30% în fiecare an

• Compania mea a cheltuit cam 1 miliard de euro în investiţii de mediu, am accesat şi fonduri europene, am accesat tot ce se putea accesa. Acum am ajuns într-o situaţie în care ne propunem să ne îngălbenim şi să ne înverzim puţin, adică să reconvertim anumite blocuri pe cărbune, să le înlocuim cu unele pe gaz. Sau să luăm terenuri care nu sunt utilizabile, să le folosim pentru energie regenerabilă.

Alessio Menegazzo, director sustenabilitate şi afaceri instituţionale Enel România

• Este nevoie de o discuţie care să ducă în zona de flexibilitate, spre drepturile consumatorilor, dar astăzi lipseşte şi este nevoie de un spaţiu mai mare pentru această discuţie. Perspectiva de viitor pe care noi o vedem este o zonă europeană în care comunităţile vor produce energie într-o manieră flexibilă, astfel că consumatorul va fi mult mai puţin dependent de companii. Pentru a ajunge acolo e important ca dezbaterea la nivel politic din România să nu mai fie atât de concentrată pe proiecte majore. Adică să nu mai discutăm despre proiecte mari care peste 15 ani nu vor mai avea rost.

Petru Ruşeţ, country division lead Siemens România

• Cred că prosumatorii au o şansă, legislaţia a început să se dezvolte. Cu siguranţă vom avea o reţea flexibilă care va putea asigura necesarul. Noi oportunităţi sunt legate de predictibilitatea legislaţiei. Ceea ce ne-am dori este ca pentru următorii 10 ani, este să nu mai avem un eveniment de oprire a subvenţiilor pentru că asta alungă orice investitor.

Carmencita Constantin, general manger, GE Power Infrastructure România

• Sunt mai multe state membre care spun că nu le ajung cei 10 ani pentru tranziţie, în afara celor care şi-au asumat deja şi au spus că pot. Nu cred că intervalul de 10 ani se poate aplica României.

• Nu ai cum să faci miracole în 10 ani. Un singur proiect de investiţii, de la idee la implementare şi punere în funcţiune, are nevoie de un ciclu de 5-7 ani, indiferent că este regenerabilă, indiferent că este centrală pe gaze, iar acest ciclu va fi extins în România din două motive: capacitate instituţională şi capacitate fizică de implementare. Forţa de muncă din companiile din România începe să fie deficitară în sector. Avem câteva proiecte mari de investiţii în desfăşurare, la Hidroelectrica, la Transelectrica şi la Romgaz, şi niciunul nu este în grafic. Toate au întârzieri majore.

Radu Mustaţă, sales director, Marsh România

• Pe piaţa gazelor, Marea Neagră este o oportunitate şi trebuie să jucăm inteligent cu atât mai mult cu cât contextul regional nu este favorabil ideii de a deveni exportator de gaze. Ucraina, care putea fi o piaţă interesantă de export, şi-a reînnoit contractul cu Gazprom, spre exemplu. În acelaşi timp, Grecia trece printr-un proces de liberalizare. Dacă vrem să mergem spre export, zona gazelor este complicată, încât se înteţeşte competiţia.

• Plata de disponibilitate este o soluţie pentru problemele CE Oltenia, în sensul că există un precedent creat de Polonia. În noiembrie 2018 Polonia a finalizat plata de disponibilizare pentru 4 noi centrale pe cărbune. Noi purtăm constant acest dialog cu Ministerul Energiei şi încurajăm avansarea contractului pentru diferenţă şi a pieţei de disponibilitate pentru că acestea sunt printre cele mai importante pe care le propunem pentru planul de securitate energetică.

• Cred că România trebuie să facă un joc inteligent pe energie, cu atât mai mult cu cât la Bruxelles are cine să ne asculte dacă avem ce spune.

Anca Dragu, director general ajunct E.ON România 

• Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanţare sunt atât în România cât şi la Bruxelles. Este treaba companiilor să ajungă la finanţările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanţările din ţară, este important dialogul cu mediu privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebaţi ce putem face şi noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităţilor pentru care mediul privat nu găseşte resurse.

• Ne concentrăm pe zona de distribuţie şi soluţii pentru consumatori. Ne interesează pentru următorii 10 ani zona de smart green, sisteme scada, mobilitate electrică (staţii de incărcare pe autostradă) şi eficienţă energetică pentru consumatorii privaţi.

Dana Dunel Stancu, liderul practicii de energie şi resurse naturale din cadrul casei de avocatură Biriş Goran

• Trebuie ridicate blocajele legislative. Tot ce înseamnă pachet legislativ green deal şi toată legislaţia are în centru consumatorul. Se vrea un consumator final activ, care să aibă controlul în ceea ce face în ograda sa. Consumatorii mici şi medii trebuie să înceapă să aibă putere prin legislaţie.

• Instrumentele de comparare a preţului - singurul instrument este pe site-ul ANRE. Trebuie să se facă o realfabetizare a consumatorului de energie.

• ANRE ar trebui să aibă rol de arbitru între consumator şi lanţul de distribuţie.

• Directiva este pe masă - este un pachet legislativ care ar ajuta şi ar debloca activitatea investiţională în România.

• Predictibilitatea în legislaţie înseamnă să fii pe un curs cu tot ceea ce se întâmplă în jur.

Teofil Mureşan, preşedinte E-INFRA

• Lipsa tehnologiei va fi unul dintre cei mai penalizatori factori. Peste 10 ani văd sectorul energetic cu mai puţină subvenţie decât are acum. Spre exemplu, parcurile solare pot fi subvenţionate nu doar prin certificate verzi, ci şi dacă lângă parc se face şi înmagazinarea energiei.

• Va trebui să găsim echilibru între cost şi siguranţă. Cred că energia trebuie privită ca orice business şi nu atât de strategic în trecut. Pentru asta trebuie să analizăm trendurile - unul dintre ele e interconecatarea, pe care o putem vedea nu doar între ţări. Se construiesc mari proiecte nu doar în energie, ci şi în gaz sau telecom. Acestea fac ca riscul investiţional într-o ţară să fie diminuat prin importuri - exporturi, iar costurile să fie oarecum regionale.

Alexandru Roşu, partener Amerocap

• Pentru viitor trebuie să ne conectăm la mobilitate şi la ce îşi doresc consumatorii. Asta se face prin flexibilizarea companiilor. Strategia noastră vizează un portofoliu echilibrat cu investiţii în resurse energetice pe două direcţii: combustibili fosili, dar şi battery minerals.

• Companiile din aceste industrii s-au adaptat la cererea pieţelor, au dezvoltat unităţi mai mari şi mai eficiente, combustibili mai buni etc. Spre exemplu, logistica produselor energetice a fost dezvoltată integrat astfel încât să adreseze atât fluxurile de combustibili auto, dar şi produse petrochimice, chimice, energetice, etc.

• De aceea cred că industria petrolieră va continua să fie o parte a soluţiei în tranziţia ce are loc în sectorul energetic. Această adaptare la trendurile pieţei, la tendiţele spre electrificare, este bună, dar resursele minerale naturale vor fi în continuare procesate şi vor avea multiple utilizări în economia mondială.

Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice

• Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziţia energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de ştiinţă consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita.

• Green Deal - Uniunea Europeană produce sub 10% din nivelul mondial de emisii. Situaţia cu încălzirea globală va rămâne aceeaşi dacă India, China şi America nu vor face paşi identici spre reducerea emisiilor.

• Sunt angajamente europene anunţate recent. Dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, este nevoie de investiţii de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte. Vorbim de 250 mld. euro investiţii anuale. Bani care va trebui daţi de cineva şi încasaţi de altcineva.

Carmen Neagu, strategy and business development counselor Energobit Group

• Prioritatea numărul unu a României este generarea, producţia de energie de toate felurile, urmată de flexibilizarea sistemului de transport şi distribuţie. Flexibilizarea înseamnă dezvoltarea şi implementarea de tehnologii digitale care să permită răspuns rapid în sistem. Asta este legată de digitalizare în relaţia cu consumatorul. Trebuie să recunoaştem că modificările tehnologice sunt atât de rapide în această zonă încât ideile de amortizare şi recuperare pe care le avem sunt mai mari decât durata de viaţă unei tehnologii.

Gabriela Stanciu, director general Blumenfield

• Un studiu realizat de noi arată că în România sunt peste 200 de situri contaminate şi peste 1.100 de situri cu potenţial de contaminare ca rezultat al industriei. Soluţia  la îndemână este de a avea o caracterizare a deşeurilor generate din industrie. Asta se poate face cu ajutorul laboratoarelor, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii optime pentru valorificarea lor, tratarea lor.