Mediul academic acuză: Suntem în criză de studenţi şi doctoranzi din cauza companiilor. Mediul de afaceri se apără: Noi avem proiecte de cercetare reuşite. Reprezentanţii mediului universitar afirmă că mediul de afaceri din România se foloseşte de produsele educaţiei, dar nu investeşte în cercetare

Autor: Ramona Cornea 21.02.2020

Decanii facultăţilor de electronică şi telecomunicaţii din România se plâng de lipsa doctoranzilor şi acuză companiile private că ar fi motivul pentru care studenţii nu mai doresc să îşi continue studiile şi să urmeze o carieră în cercetare şi dezvoltare. Programele de cercetare şi dezvoltare nu evoluează, iar resursa umană din învăţământ îmbătrâneşte, spune mediul academic.

„Marea problemă pe care o întâmpină facultatea în ceea ce priveşte cercetarea este resursa umană. Iaşiul este în o regiune care are dezavantajul de a nu fi puternic industrializat. A apărut interes din partea unor companii, una dintre ele este foarte interesată de facultatea noastră şi investeşte. Celelalte folosesc produsele educaţiei noastre, dar investiţii substanţiale nu sunt. Dacă nu este suport din partea industriei pentru a construi un ecosistem de succes, de unii singuri nu putem avea succes”, spune Daniela Tărniceriu, decanul Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologii Informaţionale din cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, în cadrul unui eveniment organizat de Academia Română.

Florin Alexa, decanul Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologii Informaţionale din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara, spune că firmele recrutează studenţii încă din anul al doilea de studii „Spre deosebire de Iaşi, la Timişoara este un pol al electronicii, avem foarte mult companii. Studenţii noştri pleacă începând din anul al doilea de studii. Aceştia se duc în companii, lucrează şi neglijează procesul de învăţare. Orice am încercat să facem, nu am reuşit să îi aducem înapoi pentru că sunt momiţi cu bani. Trebuie să reuşim să creăm nişte colective de cercetare şi să ţinem tinerii cu nişte bani”, afirmă Florin Alexa. 

La rândul lor, reprezentanţii mediului de afaceri afirmă că ei dezvoltă programe de cercetare reuşite şi că vor ca mediul academic să le fie partener în dezvoltare, inovare şi cercetare.  „Industria auto înseamnă 14% din PIB în România, 27% din export şi peste 203.000 de locuri de muncă, plus contribuţii foarte importante la bugetul de stat. Grupul Dacia – Renault a devenit principalul exportator al ţării. Acest lucru înseamnă investiţii de 3 milioane de euro, o strategie foarte clară, o producţie la Mioveni care funcţionează la 100%. Această strategie se regăseşte şi în crearea filialei de inginerie Renault Technologie Roumanie în 2006, care numără peste 30 de ingineri. Am dori să fim parteneri şi poate un pic mai mult respectaţi.

Din 2006, Renault Technologie Roumanie are numeroase proiecte de cercetare reuşite, inclusiv cu fonduri europene”, spune Cristian Nevzoreanu, director adjunct afaceri publice la Groupe Renault România şi parte din Consiliul Director al ACAROM. 

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), afirmă că mediul de afaceri doreşte ca cercetarea şi dezvoltarea să ducă la produse care să aducă valoare adăugată mare în ţară.

„Degeaba spunem că trebuie să facă întreprinderile. Care întreprinderi? Capitalul românesc mai este majoritar doar în industria lemnului. Marile întreprinderi sunt multinaţionale. Nu este nimic rău în asta, dar ei au propriile lor strategii, propriile lor obiective. Tot ce munceşte România valorează 2,4 miliarde de euro. Transportatorii europeni aduc 4 miliarde de euro. Ce arată aceste două cifre? Calitatea a ceea a ce muncim. Preocuparea mediului de afaceri în ceea ce priveşte oferta cercetării şi dezvoltării este să producem şi noi ceva aici, care să aducă valoare adăugată în ţară”, spune secretarul general al AOAR.