Încrederea analiştilor financiari în economie a crescut puternic în ianuarie. Dar nu apăruse criza Covid-19

Încrederea analiştilor financiari în economia România s-a situat în ianuarie la cel mai înalt nivel din ultimul an, graţie speranţelor investite în viitor, pe măsură ce economiile puternice, mai ales cele din zona euro, dădeau semne că ies din cerul vicios al creşterilor mediocre.

Potrivit Indicatorului de Încre­dere Macro­eco­no­mică al CFA România, realizat în baza unui sondaj în rândul analiştilor finan­ciari membri ai clubului, încrederea în economie (exprimată de valoarea indicatorului) a crescut în ianuarie cu 2,2 puncte faţă de luna anterioară (până la 63,7 puncte). Faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul a crescut solid, cu 39,9 puncte. Această evoluţie a fost determinată, în cea mai mare parte, de componenta „anticipaţiilor“ ale Indicatorului de Încredere.

„Sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii ianuarie. Bursele erau la maxime istorice şi încrederea în economie, nu doar la noi, ci şi în alte ţări, creştea, în aşteptarea unui reviriment al economiei. Nu apăruse criza coronavirusului. De aceea sondajul din februarie va consemna, foarte probabil, o scădere a încrederii“, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

Indicatorul de Încredere Macroe­conomică a fost lansat de Asociaţia CFA România în mai 2011 şi reprezintă un indicator prin inter­mediul căruia organi­zaţia cuantifică aştep­tările analiştilor finan­ciari cu privire la activitatea economică curentă în România şi pen­tru un orizont de timp de un an. Aşadar, indica­torul, este compus din „condiţiile curente“ şi „anticipaţii“. El ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia româ­nească) şi este calculat pe baza a 6 între­bări cu privire la „con­diţiile curente“ (mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi „anticipaţiile“, în orizon­tul unui an (mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie).

În ianuarie, indicatorul condiţiilor curente a fost de  73,1 puncte (minus 3,3 puncte faă de de­cem­brie şi plus 33,8 puncte faţă de ia­nuarie 2019), iar in­di­catorul antici­pţiilor a fost de 59 de puncte (plus 4,9 puncte faţă de decem­brie şi plus 43 de puncte faţă de ianuarie 2019). Dar în ianuarie criza epi­demio­­logică părea foar­te departe de Europa. FMI indica însă, în urmă cu câteva zile, un impact limitat al Covid-19 asupra economiilor lumii. FMI anticipa o restrângere a economiei mondiale, provocată de virus, de 0,1%.

„Este o apreciere optimistă, în opinia mea. Dacă epidemia se extinde în UE, va fi greu de controlat, pentru că Uniunea nu are graniţe. Însă, în ianuarie optimismul era justificat. Chiar dacă Germania a stagnat în T IV 2019, ea are un excedent bugetar uriaş, de 1,5% din PIB (peste 50 mld. euro – n.red.), şi, în plus, se împrumută la dobânzi negative, aşa că puterea ei de influenţă este semnificativă. Acum însă nu ştim cum vor evolua lucrurile“, comentează Adrian Codîrlaşu.

Potrivit documentului citat, majoritatea analiştilor financiari au estimat în ianuarie, pentru următoarele 12 luni, o depreciere a leului până la 4,89 lei/euro, şi o inflaţie de 4,04%.

Era aşteptată, de asemenea, majorarea ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte (ROBOR  la 3 luni) cât şi pentru cele lungi (obligaţiuni suverane cu scadenţă l 5 ani denominate în lei), peste 61% şi respectiv 64% dintre participanţii la sondaj anticipând aceste evoluţii.

În ceea ce pri­veşte preţurile pro­prietăţilor imobi­liare din principalele oraşe, 62% dintre analiştii financiari le-au con­siderat, în ianuarie, supra­evaluate.