Deficitul fiscal, spinul din talpa bugetului, pune România sub monitorizarea Comisiei Europene, din nou după o pauză de zece ani

Autor: Iulian Anghel 05.03.2020

♦ Situaţia de acum seamănă cu cea din 2009, anul în care Comisia Europeană a pus pentru prima dată România sub supraveghere pentru derapajul fiscal din 2008 ♦ În 2008, în ciuda creşterii economice record, de 9%, deficit bugetar a ajuns la 5,4%, pe fondul cheltuielilor legate de promisiunile electorale ♦ România trebuie să-şi ajusteze semnificativ cheltuielile la venituri ♦ Pentru mulţi ani de aici încolo nu vor mai exista pentru bugetari majorări ale salariilor cu două cifre, în vreme ce inflaţia va rămâne sus şi va muşca din veniturile reale.

 

Comisia Europeană a propus miercuri Consiliului European să iniţieze o procedură de deficit excesiv pentru România şi a adoptat o recomandare adresată Consiliului de stabilire a cerinţelor de ajustare. Recomandarea propusă prevede ca România să urmeze „o traiectorie de ajustare durabilă şi credibilă” pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu.

Termenul limită de 2022 recomandat de Comisiei pentru rezolvarea deficitului excesiv (peste 3% din PIB) pare cu totul exagerat. Pentru că, ultimul raport al aceleiaşi comisii, cu referitor la România, vede în 2020 un deficit fiscal de 4,4% din PIB şi de 6,1% în 2021. Prin urmare, României i se cere, la prima vedere, o ajustare de la 6,1% din PIB a deficitului bugetar din 2021, la sub 3% din PIB în 2022. O cerere imposibil de onorat în condiţii de ajustare care să nu distrugă fundamentele economiei.

Ministrul finanţelor Florin Cîţu a anunţat un calendar de ajustare optimist care ar urma să ducă deficitul la sub 3% din PIB în 2022, cum cere Comisia. Potrivit calendarului Finanţelor, deficitul fiscal ar urma să scadă de la 3,59 din PIB în acest an, la 3,34% din PIB în 2022 şi la 2,53% din PIB în 2022. Imposibil, spun economiştii: majorarea pensiilor (cu încă 40% din septembrie 2020) va umfla în 2021 deficitul până la 6% din PIB (Consiliul Fiscal) sau 6,1% din PIB (Comisia Europeană). Astfel, cheltuielile cu pensiile ar urma să crească de la 7,8% din PIB în 2029, la 12,1% din PIB în 2022. De unde ajustare a deficitului, prin urmare?

Florin Cîţu, propus de preşedintele Klaus Iohannis şi pentru poziţia de premier în cabinetul ce va înfrunta votul Parlamentului săptămâna viitoare, crede că România se poate încadra în ţinte. El a declarat că România are un plan de reducere a deficitului care a fost acceptat în totalitate de CE.

„Am negociat cu Comisia Europeană în ultimele trei luni de zile şi trebuie să ştiţi că tot ce am negociat a fost acceptat. Trebuie să ştiţi că România are un plan de reducere a deficitului sustenabil şi credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că experţii de la Comisia Europeană au încredere în acest guvern.”

România s-a mai aflat în procedură de deficit excesiv începând cu 2009. În primăvara acelui an, Comisia a declanşat procedura de deficit excesiv pentru rezultatele din 2008, după ce deficitul de 3% din PIB a fost depăşit fără ca analizele să arate că derapajul ar fi fost determinat de condiţii excepţionale. În 2008, în ciuda creşterii economice record, de 9%, deficit bugetar a ajuns la 5,4%, pe fondul cheltuielilor legate de promisiunile electorale. Cinci ani i-au trebuit României să iasă din această poveste şi abia în 2013 deficitul a coborât la sub 3% din PIB.

Acum discuţia este aproape identică cu cea din urmă cu mai bine de zece ani. Am avut în anii din urmă creşteri economice înalte, dar deficitele s-au acumulat. Acum şeful de sală de la Bruxelles s-a prezentat cu nota de plată care, pentru România, înseamnă tăieri de cheltuieli şi renunţări la planurile vacanţelor scumpe. Pentru ani, de aici înainte, nu vor mai exista pentru bugetari majorări ale salariilor cu două cifre, în vreme ce inflaţia va rămâne sus, muşcând din veniturile reale.