Virusarea economiei

Autor: Adrian Vascu 05.03.2020

Trăim vremuri economice complicate. Nu este vorba despre crizele sau recesiunile cu care ne-am obişnuit, deşi noi corecţii ale burselor încă sunt posibile şi în perioada următoare. Este un nou tip de virus, unul economic, iar momentan nu avem un vaccin pentru acesta.

Nu este nicio apocalipsă, este doar un moment de transformare şi reaşezare a economiei după mai multe valuri de inovaţie disruptivă şi tensiuni mocnite în mai toate colţurile pieţelor. Pentru a continua metafora, este răspunsul metabolismului economic global la noile specii de afaceri, produse, obiceiuri de consum şi stiluri de viaţă care l-au populat în ultimii ani.

Punctul de pornire, catalizatorul, ca factor obiectiv sau pretext, poate fi virusul uman, deja celebrul coronavirus. Care încă nu are vaccin. Şi are o evoluţie încă incertă. Ce este cert însă, este faptul că e pasibil să afecteze comunităţi, măsurile profilactice fiind aplicate exponenţial, astfel încât mobilitatea oamenilor şi capacitatea lor de a munci poate fi semnificativ afectată. De aici impactul asupra unor întregi industrii şi pieţe. Reaşezare globală. Iar roboţii încă nu sunt folosiţi şi folosibili pe scară largă.

Diplomaţia economică face faţă cu greu conflictelor comerciale din prezent. Avansul tehnologic a schimbat foarte mult regulile competiţiei şi colaborării între naţiuni şi companii. Politicile comerciale, monetare şi celelalte instrumente clasice folosite în detensionarea pieţelor internaţionale nu mai corespund integral realităţilor curente. Probabil vom trece prin câteva teste eşuate înainte să găsim acele soluţii de care avem nevoie în 2020 şi in anii ce urmează.

Până vom dezvolta aceste noi vaccinuri economice, antreprenorii, indiferent în ce industrie activează şi cât de mică sau mare este afacerea lor, trebuie să ia toate măsurile profilactice necesare pentru supravieţuirea firmei lor. Cu siguranţă în cazul afacerilor este invers decât în cel al indivizilor - nu se începe sau rezolvă ceva cu „spălarea pe mâini”, respectiv cu dezinteres. Nu, nu mă refer la conservare, ci mă refer la adaptarea, sau chiar reinventarea companiilor noastre, pentru această nouă versiune a mediului antreprenorial.

Să mai avem în vedere că în condiţii de criză se pot naşte şi oportunităţi, mai ales acum când pieţe ca şi China pot influenţa semnificativ în special lanţul de aprovizonare cu materii prime şi produse finite.

Pe scurt, trebuie să fim atenţi la clienţi, la furnizori, la potenţiali noi clienţi şi noi furnizori, la sursele şi costurile de finanţate, la oportunităţile şi vulnerabilităţile deschise de noile tehnologii, dar şi la mediul economic în general.

Este important să ne diversificăm sursele de încasări în aşa fel încât să nu avem un client prea mare, sau prea mulţi clienţi dintr-o singură industrie sau să fim captivi vânzării doar unui anumit produs relevant unui segment prea îngust din piaţă sau unei singure pieţe.

Depunem eforturi să găsim clienţi strategici - cei care anticipăm că vor fi afectaţi doar maginal de turbulenţele economice. Aceştia pot fi companii care asigură produse şi servicii de strictă şi permanentă necesitate care se vor regăsi pe lista de achiziţii indiferent de starea bugetului sau companii ale căror vânzări ţintesc cumpărători care nu au buget limitat, indiferent de starea economiei.

Pentru foarte mulţi antreprenori este esenţial să îşi analizeze furnizorii şi sursele de aprovizionare pentru a şti unde pot apărea probleme şi a găsi din timp alternative care pot înlocui rapid circuitele existente.

Trebuie să înţelegem rolul pe care îl joacă noile tehnologii în domeniul nostru de activitate şi al clienţilor noştri. Care sunt inovaţiile, aplicaţiile şi platformele care câştigă teren? Care sunt competitorii tăcuţi din automatizare şi inteligenţă artificială care ar putea să ne creeze probleme? Ce anume putem folosi din noile tehnologii în avantajul nostru? Cum le putem exploata pentru a rămâne relevanţi şi mâine? Ce tehnologii pot adăuga valoare companiei noastre? Putem folosi tehnologia pentru a lucra de la distanţa?

Apoi trebuie să ne analizăm cu atenţie performanţa companiei. Niciun segment al afacerii nu ar trebui să rămână neoptimizat înainte ca primele semne de slăbiciune economică să marcheze conturile firmei. Fie că e vorba de clienţi sau produse neprofitabile, cheltuieli nejustificate, procese sau proceduri prea stufoase sau proiecte care nu se finalizează la timp.

O altă cheie a supravieţuirii în timpuri nesigure este managementul cash-flow-ului. Ne limităm datoriile şi angajamentele pe termene scurte şi la cote sănătoase de profitabilitate, economisim sumele care ne vor asigura supravieţuirea mai târziu, negociem termene de încasare mai mici, limităm stocurile la ceea ce este cu adevărat necesar şi ne asigurăm că fiecare plată făcută este o investiţie în calitatea şi durabilitatea companiei.

În egală măsură, trebuie să ne asigurăm că nu tăiem finanţarea acelor elemente care produc încasări. Este o diferenţă fină între optimizări şi simple tăieri. Prima creşte profitul real şi întăreşte compania. A doua - sapă mai adânc într-o groapă deja existentă căderea companiei, în timp ce pe hârtie ne situăm în vârf de munte.

Nu în ultimul rând, ne asigurăm că alături de noi este o echipă bine aleasă, pregătită şi motivată să facă oricâte adaptări vor fi necesare pentru a trece cu bine perioadele dificile. Optimizarea de personal nu ar trebui să înceapă cu disponibilizări până când nu ne asigurăm că am analizat potenţialul de utilizare al fiecărui om - atât în prezent cât şi pe termen mediu. Va fi nevoie de performanţă, inovaţie, dedicaţie, perseverenţă şi disciplină din partea fiecărui membru al echipei.

Este momentul ca fiecare să îşi gândească un plan pentru perioada viitoare, lăsând la o parte problemele curente, care de multe ori au dus la amânarea acestui demers oricum necesar. O sumă de asemenea planuri, care cu siguranţă vor fi aducătoare de soluţii şi care ne vor ajuta să evităm alimentarea energiilor negative, ar putea fi moleculele care creează împreună vaccinul care ne va imuniza împotriva acestui virus din economie.