Războiul cu criza. Trebuie ca firmele afectate să raporteze zilnic vânzările, astfel încât un comitet de urgenţă să poată calcula nivelul de intervenţie

♦ Florin Pogonaru, preşedintele AOAR: Trebuie să fim flexibili într-o situaţie total excepţională. La nivelul firmelor, avem două mari probleme – situaţia salariaţilor şi lichiditatea ♦ Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: În ceea ce priveşte managementul crizei, nimeni nu ne-a pregătit pentru ceea ce avem acum în farfurie ♦ Industria de profil din România nu a fost pregătită pentru situaţia creată, însă va crea un ghid de bune practici pentru a asigura continuitatea activităţii producătorilor de medicamente ♦ Adrian Tănase, director general BVB: Cel mai mare risc este reprezentat de forţa de muncă a BVB, prioritatea este protejarea angajaţilor

♦ Dragoş Manolescu, director general adjunct OTP Asset Management: Vor mai fi astfel de episoade de scăderi mari ale Bursei în perioada următoare ♦ Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR: Acum trebuie făcut un efort pentru salvarea economiei, aşa cum s-a făcut în 2009 pentru salvarea băncilor ♦ Ludovic Orban ar urma să privească de la „izolator“ votul propriei învestituri pentru poziţia de premier ♦ Mallurile se adaptează condiţiilor de criză cu măsuri de prevenire a răspândirii coronavirusului: îşi restrâng programul, reduc numărul de scaune din food court, anulează evenimente.

Nu suntem într-o criză financiară, însă lo­vitura crizei legate de sănă­tate este la fel de teribilă şi poate lansa alţi „viruşi“, cum ar fi „virusul ne­res­pec­tă­rii contractelor“ sau „viru­sul insol­ven­ţei“. Pentru a contracara cu succes aceşti „vi­ruşi“, infrastructura trebuie ajutată să ră­mână în pi­cioa­re, iar companiile trebuie sprijinite de stat ca să nu se ducă la fund, arată calculele oamenilor din business.

De peste un deceniu nu s-a mai vorbit atât de mult despre o intervenţie a statului pentru sus­ţi­ne­rea economiei şi, probabil că în această săp­tă­mâ­nă, va fi mai limpede cum ar putea arăta un astfel de sprijin. Până atunci, companiile tre­buie să se pre­gă­tească, pentru că intervenţia va fi, probabil, ţintită.

Potrivit lui Florin Pogonaru, preşedintele Aso­cia­ţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), companiile trebuie să-şi facă calculul vân­ză­rilor pentru a arăta, cu cifre, în ce măsură au fost lovite.

„Mediul de afaceri nu trebuie să minima­li­zeze im­pactul economic al noului coronavirus şi să aştep­te ca situaţia să treacă. Situaţia este pericu­loasă, nu trebuie să bravăm în momentul de faţă. Problema este că nici guvernul, nici mediul de afa­ceri nu văd foarte clar. Înainte de a avea emoţii, trebuie ca toate asociaţiile de afaceri să înceapă să îşi consulte membrii în privinţa cifrei vânzărilor, a cifrei de afaceri şi să aibă un inventar de firme a căror cifră de afaceri a scăzut cu 20%, cu 25% şi cu 40%“, explică Pogonaru.

O intervenţie a statului trebuie să aibă ca punct de plecare chiar raportul dintre stat şi companii. Altfel spus, statul trebuie să-şi onoreze obligaţiile faţă de firme, fie că vorbim de plata concediilor medicale, fie de rambursări de TVA.

„Măsura principală pe care am propus-o gu­ver­nului este de a amâna plata diverselor taxe, dar, în principal, cele legate de costul muncii. A doua măsură este cea de plată urgentă a datoriilor restante ale statului către companiile româneşti, pe zona de taxe legate tot de salariaţi sau pe returnare de TVA“, arată Dragoş Petrescu, preşedintele patronatului HORA.

Pentru secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan, situaţia de acum trebuie să semene cu cea din urmă cu mai bine de zece ani, când statul a salvat băncile: „Acum este nevoie de un efort asemănător pentru salvarea economiei şi pentru depăşirea acestui şoc“.

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR: La nivelul firmelor, avem două mari probleme – situaţia salariaţilor şi lichiditatea. În ceea ce priveşte situaţia salariaţilor, trebuie intervenit cu măsuri de sprijinire a şomajului tehnic, iar la situaţia lichidităţii trebuie gândite măsuri pe linia de amânare de plăţi, în primul rând către stat. Mediul de afaceri nu trebuie să minimalizeze impactul economic al noului coronavirus şi să aştepte ca situaţia să treacă. Indiferent că va trece sau nu, în momentul de faţă avem efecte dramatice asupra unor industrii.

Adrian Tănase, directorul general al BVB: În astfel de momente, protejarea oamenilor devine fundamentală pentru că cel mai mare risc vine din zona forţei umane şi a disponbilităţii angajaţilor. La Bursa de Valori Bucureşti am luat decizia ca, deocamdată, 50% din personalul Bursei să lucreze de acasă. Putem să mai trimitem oameni acasă - maximum 80% din personalul Bursei ar putea lucra de acasă. Infrastructura este în siguranţă, nu sunt probleme tehnice. Acum trebuie gestionată problema de disponibilitate a forţei de muncă.

Dragoş Petrescu, preşedintele patronatului HORA: Sectorul ospitalităţii este zonă de război. Atât hotelurile cât şi restaurantele sunt într-o presiune maximă. Avem restaurantele şi hotelurile goale, astăzi. Drept urmare, măsura principală pe care am propus-o guvernului este de a amâna plata diverselor taxe, dar, în principal, cele legate de costul muncii. A doua măsură este cea de plată urgentă a datoriilor restante ale statului către companiile româneşti, pe zona de taxe legate tot de salariaţi sau pe returnare de TVA.

Klaus Iohannis, preşedintele României: Toată lumea a înţeles că suntem într-o situaţie foarte specială, într-o situaţie de criză, în care nu este loc de răfuieli politice, ci este nevoie de soluţii, şi asta foarte urgent. Mă aştept, de la toate partidele, de la toţi politicienii responsabili din Parlamentul României să fie parte a acestui efort comun de rezolvare a situaţiei, de finalizare a acestei crize politice, în aşa fel încât să putem să ne concentrăm sută la sută pe combaterea infecţiilor cu coronavirus.