Recesiunea pândeşte peste tot, în Europa, în SUA, la nivel mondial, în pofida măsurilor anticriză luate de guverne şi cele mai puternice bănci centrale. „Eforturile ar trebui concentrate pe prevenirea prelungirii şocului după ce virusul dă înapoi“

Bănci mari şi economişti de renume se aşteaptă ca zona euro şi chiar economia mondială să intre în recesiune din cauza coronavirusului, în pofida eforturilor de stimulare ale guvernelor şi miilor de miliarde de euro, dolari sau yeni aruncate pe pieţele financiare de cele mai puternice bănci centrale ale lumii.

„E jale. De luni, concediu fără plată două săptămâni. Nu mişcă nimic. E de lucru, dar doar anulări şi penalizări“, se plânge, sub rezerva anonimatului, un angajat al unei agenţii de turism din România, o firmă destul de sănătoasă, care a avut profit în ultimii doi ani. „Şi dacă aşa este la noi, în alte agenţii probabil că este mult mai haos“, a adăugat agentul de turism. Anulări de călătorii, preponderent internaţionale, fac mai ales cei care ar trebui să plece curând. „Dar de 2-3 zile au început şi cei cu rezervări pentru la vară. Încercăm să-i convingem să se reprogrameze, dar unii vor banii înapoi. Le este frică de restricţii şi de autoizolarea de după. Nu putem să le garantăm vacanţa nici celor care vor să meargă.“

La celălalt capăt al Europei, Mark McGowan, managerul unui hotel cu 16 camere din Drogheda, de lângă Dublin, se plânge că veniturile i s-au prăbuşit cu 60%, scrie Bloomberg. Piaţa de clienţi corporate „pur şi simplu s-a topit peste noapte. Avem trei oameni la recepţie şi ce mă tulbură este liniştea. Nu mai auzi ţăcănitul tastelor. Nu se anunţă nimic bun pentru la vară“, spune McGowan.

Pandemia face knockout industria serviciilor din zona euro, care contribuie cu trei sferturi la PIB-ul regiunii şi a cărei rezistenţă a fost crucială pentru a reduce impactul căderii industriei prelucrătoare anul trecut. Virusul a forţat companiile aeriene să anuleze curse, guvernele să suspende cursurile şcolare şi să impună măsuri de urgenţă care restricţionează activitatea economică, adunările de oameni şi mişcarea. „Turismul şi retailerii - aceste două sectoare sunt cele care vor fi lovite cel mai tare“, avertizează Nicola Nobile, analist la Oxford Economics. „Practic, ieşi afară numai dacă trebuie să cumperi mâncare sau medicamente. Nu vei cumpăra un computer, frigider sau maşină de spălat.“

Austria a interzis adunările publice cu mai mult de cinci persoane, iar guvernul irlandez se roagă de oameni să nu înlocuiască barurile cu petreceri private. Slovenia a suspendat transportul public. Premierul ceh, Andrej Babis, a declarat că ar putea pune întreaga naţiune în carantină.

Ciprul va aloca echivalentul a 3% din PIB pentru ajutoare destinate companiilor şi salariaţilor. Până ieri, şase state membre ale UE şi-au închis graniţele pentru non-naţionali - Cehia, Danemarca, Lituania, Cipru, Polonia şi Slovacia, potrivit EUobserver.

Criza coronavirus loveşte din plin şi greu încercata industrie auto din Europa, deja una din verigile slabe ale economiei. Constructorii de autovehicule Volkswagen şi Ford au anunţat sus­pen­da­rea temporară a producţiei la fabrici europene deoa­rece există riscul ca mai mulţi angajaţi să fie deja infec­taţi cu coronavirus. Decizia VW vizează uzina din Bratislava, Slovacia, în timp ce Ford are în vedere fabrica din Valencia, Spania, cea mai mare pe care o are în afara SUA, notează Euractiv. Prima recesiune de după 2013 pare inevitabilă în zona euro.

Situaţia dificilă a întors lumea cu fundul în sus în doar câteva săptămâni. Ca răspuns, băncile centrale s-au afundat şi mai mult în relaxare monetară, iar analiştii şi instituţiile de prognoză economică îşi înrăutăţesc proiecţiile.

Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street, a avertizat că economia americană ar putea stagna în primul triumestru şi că s-ar putea contracta în al doilea, cu -5%. Strategii de la JP Morgan, o altă bancă mare americană, cred că epidemia „a evoluat dramatic în ultimele săptămâni“ şi estimează că PIB-ul SUA se va comprima cu 2% în primul trimestru şi cu 3% în cel de-al doilea. În aceleaşi perioade, economia zonei euro va scădea cu 1,8%, respectiv 3,3%. De asemenea, analiştii de la JP-Morgan prognozează că economia chineză ar putea înregistra un picaj de 2-3% sau chiar mai mult în primul trimestru. Aceasta dacă statisticienii chinezi vor publica datele reale. Vânzările de retail chinezeşti s-au prăbuşit cu 20% în primele două luni ale anului, potrivit cifrelor oficiale. Producţia industrială a scăzut cu 13,5%.

Barclays se aşteaptă la o recesiune globală. „Ce s-a întâmplat săptămâna trecută spulberă orice speranţă a mai rămas că virusul poate fi ţinut sub control în condiţiile în care numărul de infecţii noi accelerează“, au spus analiştii băncii britanice, care estimează o scădere de -0,5% a economiei zonei euro în 2020.

Comisia Europeană estimează că economia zonei euro s-ar putea micşora cu -1% anul acesta, un declin mai sever decât cel provocat de criza datoriilor suverane din urmă cu zece ani. „De vreme ce nici politicile bugetare şi nici cele monetare nu pot face ca activitatea economică să crească când oamenii sunt împiedicaţi să vină la lucru sau să meargă la cumpărături, eforturile ar trebui concentrate pe prevenirea prelungirii şocului după ce virusul dă înapoi“, spun analiştii de la Bloomberg.

Şi economiştii de la HSBC apreciază că o rece­siune în zona euro pare inevitabilă. Italia şi Franţa se contractau deja înainte de explozia epidemiei, iar Germania stagna. Patru foşti economişti şefi de la FMI spun că economia mondială s-ar putea să fi intrat deja în recesiune. Pentru FMI, o recesiune la nivel global înseamnă o creştere de sub 2,5%, când avansul în mod normal este de 3,5-4% pe an.

Joi, Rezerva Federală a SUA a anunţat că oferă 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub forma unor credite pe termen scurt.

Dar mulţi analişti apreciază că acesta nu este un stimul, ci împrumuturi pentru care băncile trebuie să ofere gaj (de regulă obligaţiuni) şi care trebuie rambursate rapid. Criticii spun că banii ar fi putut fi folosiţi în alte domenii, ca sistemul de sănătate universal. Apoi, duminică, Fed a redus dobânda de politică monetară cu un punct procentual aproape de zero  şi a lansat un program devenit deja clasic de stimulare, de 700 de miliarde de dolari, constând în achiziţii de active „ obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci. Mutarea face parte dintr-o acţiune coordonată cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada şi Elveţia cu scopul de a îmbunătăţi lichiditatea în dolari la nivel global. Preşedintele Fed Jeroma Powell a explicat că pandemia are un „impact profund“ asupra economiei. Preşedintele Donald Trump a spus că manevra de urgenţă „mă face foarte fericit“. Ce n-a reuşit el prin presiuni politice, anume să convingă Fed să coboare dobânzile pentru a face creditul mai ieftin, a reuşit coronavirusul. Bursele de acţiuni, adică locul unde companiile fac rost de bani, au cerut şi mai mult de la Fed.