Criza COVID-19: cumpărăturile făcute din panică, proviziile populaţiei şi rezervele strategice constituite de guverne, lipsa de forţă de muncă şi perturbările din transport vor scumpi mâncarea

Autor: Bogdan Cojocaru 29.03.2020

Sectorul agricol european s-ar putea con­frunta cu o penurie severă de lucrători din cauza restricţiilor de circulaţie trans­fron­talieră implementate pentru limitarea răs­pândirii coronavirusului, ceea ce va pro­duce efecte „devastatoare“, a avertizat asociaţia fermierilor COPA-COGECA.

Semnale de alarmă similare vin de peste tot în lume, inclusiv din cele mai populate ţări, cum sunt India şi China. Însă sectoarele agricole din anumite ţări din Uniunea Europeană sunt în special vulne­rabile la restricţiile de circulaţie transfrontalieră deoa­rece sunt dependente de lucrători sezonieri din alte părţi. În această privinţă, Pekka Pesonen, secretarul general al COPA-COGECA, a menţionat Italia şi Spania, unii dintre cei mai mari producători de fructe şi legume şi ţări cu economiile paralizate acum de epidemia de coronavirus, scrie Euractiv. Potrivit organizaţiei fermierilor italieni Coldiretti, peste 25% din producţia de alimente din Italia se bazează pe cei peste 370.000 de lucrători sezonieri care vin din străinătate. Dintre aceştia, cei mai mulţi, circa 105.000, sunt români. Euractiv scrie că sectorul agricol francez este deja sub presiune deoarece fer-mierii din Franţa vor avea nevoie de peste 200.000 de lucrători sezonieri pentru recoltarea primelor fructe şi legume ale anului. Principala uniune agricolă a ţării a cerut deja ajutorul studenţilor, celor care muncesc part-time şi celor care lucrează pe cont propriu. De asemenea, Pesonen a menţionat şi Marea Britanie ca fiind „în special vulnerabilă“ deoarece are nevoie de 100.000 de muncitori se­zo­ni­eri în fiecare an pentru recoltare şi procesare. Fer­mele din Germania se ba-zează pe aproape 300.000 de muncitori sezonieri.

Financial Times notează că preţurile grâului au cres­cut pe pieţele internaţionale în condiţiile în care con­sumatorii casnici s-au îmbulzit să-şi facă provizii de făină, pâine congelată şi paste, guvernele se reped să-şi constituie rezerve strategice, iar virusul şi teama de restricţii în Rusia şi Ucraina, printre cei mai mari pro­ducătorii de grâu din lume, au lovit pieţele, pre­ţu­rile crescând pe am­bele maluri ale Atlan­ticului. In­di­ca­torul cota­ţiilor grâului de pe bur­sa din Chicago a ur­cat cu 12% într-o săptă­mână, iar cel al pieţei din Paris a crescut cu 8%. Analiştii au remarcat că în SUA preţurile au fost împinse în sus de achiziţiile mai mari făcute de firmele de morărit şi panificaţie, în timp ce în Franţa cum­părătorii s-au repezit să-şi facă provizii de baghete congelate, forţând unele brutării să raţio­nalizeze cel mai popular produs de panificaţie fran­cez. În Marea Britanie, vânzările de paste făi­noase au urcat cu 55% în ritm anualizat, potrivit da­telor com­pa­niei de cercetare a pieţei Kantar. Multe magazine au fost golite de paste, tăiţei, pâine şi orez.

„De asemenea, preţurile au crescut şi din cauza e­for­turilor diferitelor guverne de a acumula stocuri stra­tegice. Nord-africanii cumpără mult grâu. Can­ti­tăţi mari pleacă din Franţa pentru a ajunge în Al­ge­ria“, explică Abdolreza Abbassian, economist la ONU.

În plus, prăbuşirile unora dintre monedele emergente au reînviat amintiri din anul 2010, când seceta şi un declin pu­ter­nic al rublei ruseşti au determinat Rusia, cel mai mare exporta­tor de grâu al lumii, să inter­zică scoaterea grâ­ului din ţară timp de aproa­pe un an. Săptă­mâna trecută pieţele au fost cutremurate de zvonuri că Moscova şi guvernul Ucrainei iau în considerare din nou o astfel de măsură.

Din Rusia vin veşti că epidemia de coronavirus este mai gravă decât lasă guvernul impresia că este, iar rubla reacţionează cu căderi la şocurile de pe piaţa pe­tro­lu­lui. În ultimele zile, China a cumpărat 340.000 de tone de grâu de pe bursa din Chicago, tranzacţie care a con­tri­buit la creşterea cotaţiilor. Rezervele stra­te­gice de mâncare constituite de guverne sunt de în­ţeles. „Fără surse de alimente, societăţile se vor des­tră­ma“, spune un analist de la Chatham House. Însă o astfel de măsură poate crea probleme suplimen­tare în caz de criză dacă nu este luată în cadrul unui plan mai larg, co­ordonat la nivel internaţional, re­marcă Bloomberg, care atrage atenţia că nu doar con­su­ma­to­rii de rând, ci şi ţările au început să-şi facă pro­vizii de alimente, ceea ce ameninţă comerţul mon­dial.

Ka­zah­­stanul, unul dintre cei mai mari ex­por­tatori de făi­nă de grâu, a in­ter­zis exportul aces­tui produs, dar şi li­vră­rile de mor­covi, zahăr, cartofi, cea­pă şi altele. Viet­namul a sus­pendat contractele de ex­port de orez nou, iar Serbia nu mai vinde în stră­i­nă­tate ulei de floa­rea- soa­relui. Încă nu sunt semne ale unor inter­dic­ţii de ex­port de amploare, însă criza coro­navirus este abia la început. Deocamdată, deşi nu sunt pro­ble­me grave cu oferta de alimente, pro­ble­mele de lo­gis­­tică fac mai greu ca produsele să ajungă acolo unde este nevoie de ele.

Multe guverne au impus măsuri sociale extreme pentru a frâna răspândirea coronavirusului, iar o stra­te­gie la fel de extremă ar putea fi folosită şi în ceea ce pri­veşte politicile pentru alimente, crede Ann Berg, tra­der agricol. „Ai putea vedea raţionalizări ca în răz­boi, preţuri controlate şi rezerve strategice.“

China a pro­mis că va cumpăra orez mai mult ca niciodată din pro­ducţia internă.

Pentru unele materii prime alimentare, oferta este asigurată de doar câteva state. Perturbarea acestor exporturi poate avea ramificaţii globale majore. Spre exemplu, Rusia este un furnizor cheie de făină pentru Africa de nord. „Dacă guvernele nu lucrează împreună şi nu cooperează pentru a asigura o ofertă globală şi îşi pun propriile interese pe primul loc, poţi ajunge la o situaţie mai gravă“, spun strategii de la Chatham House. Ei au avertizat că frenezia cumpărăturilor dublată de politici protecţioniste poate duce la scumpirea alimentelor, un ciclu care în cele din urmă poate ajunge continuu. „Dacă cumperi împins de panică de pe piaţă recolta de anul viitor, preţurile se vor duce în sus, şi pe măsură ce alimentele se scumpesc, factorii de decizie se vor panica şi mai mult.“ Iar mâcarea mai scumpă poate avea ramificaţii majore. Preţurile pâinii sunt cunoscute ca scântei care pornesc perturbări sociale† şi instabilitate politică. Primăvara arabă a apărut pe fondul scumpirii alimentelor.