Guvernele europene au început cursa pentru protejarea locurilor de muncă. De cât de repede pot reîncepe angajaţii lucrul şi firmele activitatea când criza se va termina depinde viteza revenirii economiei

Cu fabrici, magazine, şcoli, afaceri, industrii întregi închise, guvernele Uniunii Europene cheltuiesc miliarde de euro pe salariile din sectorul privat într-un efort disperat şi fără precedent de a proteja locuri de muncă şi a preveni astfel apa­riţia unei crize economice de proporţii în urma tur­bu­len­ţelor create de pandemia de COVID-19.

Explozia şomajului reprezintă o ameninţare triplă pentru economie: se prăbuşesc cheltuielile consumatorilor şi venituril din taxe, în timp ce costurile programelor de asistenţă socială cresc, scrie France 24. Organziaţia Internaţională a Muncii estimează că aproape 25 de milioane de locuri de muncă vor fi desfiinţate din cauza pandemiei de COVID-19. În aceste condiţii, guverne din mai toate sta­tele membre ale UE folosesc bani de la buget pen­tru a proteja angajaţii şi astfel pentru a asigura re­por­nirea activităţii economice cât mai devreme posibil.

Guvernul Germaniei, cea mai mare economie europeană, a extins aplicabilitatea unui program - Kurzarbeitergeld - de subvenţionare a salariilor ang­ajaţilor din sectorul privat care altfel riscă să fie disponibilizaţi pentru a include companii care reduc programul de lucru din cauza problemelor provocate de pandemia de COVID-19. Aria extinsă de aplicare a mecanismului permite accesul companiilor când doar 10% din personal este afectat de turbulenţele economice, faţă de o treime anterior. Programul asigură plăţi la nivelul ajutoarelor de şomaj: până la 67% din salariul net pierdut din cauza scurtării programului, nivelul maxim acoperit fiind de 6.700 de euro pe lună. În plus, chiriaşii care nu-şi pot plăti chiria vor fi protejaţi de evacuare până pe 30 sep­tembrie, însă chiria se acumulează.

În Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, guvernul a extins sistemul de şomaj parţial. Când o companie este forţată să reducă sau să sus­pen­de activitatea, aceasta poate cere finanţare de la stat de 70% din salariul brut al an­gajatului, până la nivelul ma­xim de 6.927 euro pe lună.

Până pe 24 mar­tie, circa 730.000 de angajaţi erau plătiţi prin această schemă. De ase­me­nea, pentru că şcolile şi gră­di­niţiele sunt închise, guvernul acor­dă concediu cu plată pă­rin­ţilor care nu pot munci de aca­să şi care au în îngrijire co­pii de până la 16 ani. Pentru chi­riaşi, Parisul a prelungit in­ter­­dic­ţia anuală de iarnă pri­vind eva­cuările până pe 31 mai.

În Italia, ţara membră a UE cel mai dur lovită de pan­demie şi de asemenea una dintre cele mai mari eco­nomii ale zonei euro, guvernul a extins o serie de „scu­turi sociale“. Astfel, statul va plăti până la 80% din salariul unui angajat timp de nouă săptămâni până la cel mult 1.130 euro net pe lună. Persoanele liber-­pro­fesioniste primesc o plată excepţională de 600 de eu­ro.

Spania, unde sistemul medical este copleşit de nu­mă­rul de cazuri de infecţii grave cu SARS-CoV-2, a ex­tins un mecanism de ajutor al salariaţilor trimişi în şo­maj tehnic, cunoscut ca ERTE, pentru a acoperi fir­mele afectate de măsurile de stopare a pandemiei. Până la 70% din salariu va fi plă­tit de stat, nivelul maxim aco­perit fiind de 1.412 euro pe lună.

Polonia este cea mai mare eco­nomie est-europeană şi sin­gu­ra ţară din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei fi­nan­ciare globale sau al crizei da­to­riilor suverane. Acolo, guver­nul va compensa salariile pier­dute la com­pa­niile care înregis­trează o scădere a veniturilor de 25% în 30 de zile şi de 15% în două luni. Statul va acoperi 40% din salariul pierdut, până la ni­ve­lul salariului me­diu pe economie, iar angajatorul încă 40%. Măsura are ca scop evi­tarea desfiinţării a 2-3 milioa­ne de locuri de muncă. Firmele care sunt obli­gate să-şi oprească activitatea pot diminua sala­riile cu 50% şi vor fi finanţate dintr-un fond extra-buge­tar. Liber-pro­fesioniştii şi persoanele angajate prin con­tracte civile primesc plăţi excepţionale de circa 2.000 de zloţi (436 euro). În plus, persoanele liber-pro­fe­sio­nis­te şi micro­com­paniile vor fi exceptate de la plata asigu­ră­rilor sociale timp de trei luni dacă veniturile lor scad cu mai mult de 50% faţă de nivelul din fe­bru­a­rie. Angajaţii vor avea, de asemenea, be­ne­fi­cii supli­men­­tare pentru îngri­jirea copilului. Com­pa­niile de uti­li­tăţi publice ar putea introduce perioade mai ex­tinse pentru plata serviciilor lor.

În Cehia, cea mai matură economie din fostul bloc comunist, în caz de carantină obligatorie pentru an­gajaţi şi când 60% din salariul mediu este plătit de an­gajator, această contribuţie este înapoiată în în­tre­gi­me de stat angajatorului. Apoi, când un angajator a primit ordin de la autorităţi să-şi închidă sau să-şi re-du­că operaţiunile ca rezultat al măsurilor de criză, an­ga­jatul va primi 100% din salariul mediu, iar statul va ram­bursa firmei sau companiei 80% din aceste cos­turi. De asemenea, când un număr semnificativ de an­gajaţi - minim 30% din total - nu pot veni la muncă din cauza carantinei sau pentru că au copii în grijă, dacă angajatorul plăteşte în întregime salariul mediu, sta­tul îi va înapoia acestuia 80% din aceste cheltuieli. Apoi, când, ca rezultat al măsurilor de carantină, apar limitări în disponibilitatea materiilor prime, pie­se­lor, materialelor de la un furnizor străin necesare acti­vităţii companiei, dacă angajatorul plăteşte sala­ria­tului 80% din salariul mediu, compania primeşte de la stat jumătate din costuri.

Când există o reducere a cererii pentru serviciile sau produsele angajatorului din cauza măsurilor de carantină la punctul de vânzare şi dacă angajatorul plăteşte salariatului cel puţin 60% din salariul mediu, firma primeşte înapoi 50% din costuri de la guvern.

În Slovenia, cea mai bogată economie est-europeană, guvernul cofinanţează până la sfârşitul lunii mai salariile şi contribuţiile sociale ale tuturor angajaţilor care au fost trimişi acasă şi aşteaptă †să-şi reia munca, existând opţiunea extinderii perioadei. În plus, angajaţii care-şi pierd locurile de muncă din cauza crizei vor începe automat să primească ajutoare de şomaj din prima zi a şomajului. Liber profesioniştii care nu-şi mai pot desfăşura activitatea sunt eligibili să primească până la 70% din salariul minim net, iar guvernul va plăti în locul acestora contribuţiile la sănătate şi pensii. Salariile medicilor şi asistentelor medicale sunt majorate cu 200%, iar cele ale oficialilor guvernamentali sunt tăiate cu 30%. Pensionarii cu pensii mici vor primi în aprilie un bonus de până la 300 de euro.

În Croaţia, guvernul va finanţa 100% din costurile legate de plata salariului minim net dacă firma nu face disponibilizări. În Bulgaria, cea mai săracă economie din UE, guvernul va acoperi 60% din salariile angajaţilor trimişi în şomaj tehnic, dar numai dacă angajatorul nu-şi concediază oamenii şi plăteşte restul de salariu. De asemena, este amânată plata impozitului pe profit până pe 30 iunie. T