Companiile mari se aliniază pentru ajutoare grase din bani publici de la guverne fără de care nu ar supravieţui crizei coronavirusului. Criticii spun că unele dintre ele nu merită, pentru că şi-au petrecut ultimii ani îmbogăţindu-i pe bogaţi în loc să creeze locuri de muncă

SUA au pregătit un pachet de salvare a companiilor şi locurilor de muncă din criza provocată de pandemia de COVID-19 descris ca fiind cea mai mare inter­venţie a statului în Corporate Ame­rica din istorie. În Europa, companiile mari încep să se alinieze la coadă pentru ajutor guvernamental.

Companiile şi guvernele au învăţat unele capitole din lecţiile crizei financiare din 2007-2009 şi evită să fo­lo­sească termenul ruşinos de bailout, care evocă o pre­dare a afacerii în mâinile statului, insistând în schimb pe linii de finanţare. Dar chiar şi aşa, nu sunt pu­ţine vocile care spun că unele companii nu merită aju­tor. Spre exemplu, nume grele din industria auto eu­ropeană sunt implicate în scandalul Dieselgate, iar nu­meroase companii mari din întreaga lume au fost ocu­pate în anii de boom economic cu cheltuirea re­zer­velor de bani pe răscumpărarea propriilor ac­ţiuni, măsură care sporeştea atractivitatea firmei făcând profitul pe acţiune mai mari, creşte avuţia pe burse pentru că aduce lichiditate acolo şi averea de­ţi­nă­torilor de active, dar nu creează locuri de muncă şi nu îmbunătăţeşte productivitatea. Apoi, în SUA, de­mo­craţii au încercat să blocheze accesul companiei pre­şedintelui Donald Trump la ajutoarele guverna­men­tale, spunând că este vorba de un conflict de interese.

Volkswagen, grup german, cel mai mare cons­truc­tor auto din lume şi actorul principal al scan­da­lului Dieselgate, în care mai mulţi producători de maşini europeni au fost găsiţi că au minţit în testele de poluare, a cerut Băncii Centrale Europene să acce­lereze achiziţiile de datorii cu termene de sca­denţă scurte, potrivit Financial Times. VW a făcut apel la BCE, prin intermediul FT, să trimită „semnale clare“ şi să cumpere „cât mai curând posibil“ astfel de obligaţiuni, care adesea ajung la maturitate în şase sau nouă luni. Banca centrală a zonei euro a anunţat recent că va susţine pieţele inclusiv prin achiziţii de titluri de datorie corporate ca parte a unui plan de 750 de miliarde de euro de achiziţii de active care are ca scop prevenirea unei crize financiare. Nu este clar însă dacă BCE a început să cumpere datorii ale companiilor. VW are capacitatea de a emite obligaţiuni pe termen scurt de până la 20 miliarde de euro. Divizia financiară are un program separat de obligaţiuni cu o limită de 2,5 mi­liarde de euro. Directorul finaciar Frank Witter a declarat că VW are acces la linii de credit de la bănci de peste 20 de miliarde de euro, dar acestea sunt considerate facilităţi de rezervă pentru când pieţele de capital se vor închide. Într-un interviu separat pentru Boersen-Zeitung, Witter a spus că VW nu are nevoie de ajutor de la stat pentru a trece peste actuala criză. Poluarea aerului este considerată un factor favorizant al îmbolnăvirilor de COVID-19 deoarece slăbeşte plămânii, organe atacate de coronavirusul SARS-CoV-2 care provoacă actuala criză.

Daimler, un alt mare constructor auto german, caută la bănci o linie de credit de 10-15 miliarde de euro, finanţare care ar trebui să ajute compania să na­vi­gheze prin actualele turbulenţe, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei. Fiat Chrysler Automobiles a semnat cu două bănci un acord pen­tru deschiderea unei facilităţi de credit de 3,5 mili­arde de euro. Toţi producătorii de maşini din Europa au fost forţaţi să-şi închidă fabricile, a căror pro­ducţie era deja afectată de încetinirea creşterii eco­nomiei mondiale şi de prăbuşirea pieţei din China.

O altă industrie cu mari probleme din cauza pan­demiei de COVID-19 este cea aeriană. Air France-KLM, transportator, şi Airbus, constructor de avi­oa­ne, cel mai probabil vor accesa credite girate de gu­­ver­nul Franţei în condiţiile în care lipsa de activitate le arde rezervele de cash. Acestea sunt printre pri­mele companii care ar apela la ajutorul statului fran­cez. Airbus a semnalat deja guvernului german că ar putea fi nevoit să acceseze o facilitate de credit pusă de stat la dispoziţia companiilor. Pentru Airbus, noile probleme - retragerea comenzilor vechi şi lipsa celor noi - apar când începuse să-i ia faţa la numărul de comenzi principalului rival Boeing, din SUA. Sue­dia, Danemarca şi Norvegia s-au aliniat pentru a-şi ajuta companiile aeriene fanion.

În Germania, lanţul de restaurante cu specific ita­li­an Vapiano a cerut un bailout de urgenţă de la gu­ver­nul de la Berlin, avertizând că 10.000 de locuri de mun­că pe care le-a creat în 33 de ţări sunt în pericol. Directorul executiv Vanessa Hall a spus că com­pa­nia, care şi-a închis restaurantele din întreaga lume, se va prăbuşi dacă nu primeşte ajutor imediat. De ase­me­nea, TUI, cel mai mare tur-operator din lume, era vineri pe punctul de a primi de la guvernul ger­man un ajutor de aproape două miliarde de euro. Spri­jinul constă în prima fază din credite acordate în prin­cipal de banca germană de dezvoltare KfW (80% din finanţare), la care se adaugă împrumuturi de la bănci comerciale (20%) acordate sub un program spe­cial de ajutor pus la punct de guvern.

În SUA, Senatul a aprobat un pachet de salvare eco­nomică de 2.000 de miliarde de dolari constând în sti­mulente pentru companii să-şi păstreze angajaţii, aju­toare pentru persoanele disponibilizate şi foarte multe miliarde de dolari pentru corporaţii, inclusiv pen­tru producătorii auto şi Boeing, mândria aero­spa­ţia­lă a Americii.

Companiile auto, deşi au nevoie de ajutor, s-au temut să pară că cer din nou bailout-uri din bani publici după ce în 2009 guvernul a finanţat restructurări în industria lor, notează Reuters. Astfel, giganţii din Detroit nu au cerut de această dată asistenţă specifică pentru sectorul lor, ci au mers pe explicaţia că întreaga economie are nevoie urgent de acces la lichiditate. În special General Motors a încercat să evite aparenţa că are nevoie de un bailout federal în condiţiile în care cel mai mare producător auto american a primit porecla de “Government Motors“ după ce a obţinut în 2009 un bailout de 50 de miliarde de dolari de la guvern.

Uniunea sindicală a angajaţilor din industria auto (UAW) şi cei trei giganţi din Detroit au discutat trimiterea unei scrisori Congresului în care să explice de ce industria lor are nevoie de o sursă de lichiditate, dar GM s-a decis în cele din urmă să nu semneze scrisoarea, care astfel n-a mai fost trimisă, spun surse în cunoştinţă de cauză. Astfel, pachetul final de ajutor pentru economie nu conţine măsuri specifice pentru industria auto. În schimb, planul are măsuri special proiectate pentru industria aeriană. Transportatorii vor primi credite fără dobândă de 25 de miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor cu forţa de muncă. Însă ajutoarele pe care le-ar primi unele companii sunt deja controversate. Corporate America, înarmată cu reducerile de taxe oferite de Trump, au îmbăiat Wall Street-ul cu programe grase de răscumpărări de acţiuni în ultimii doi ani, scrie CNN. Acum, fără banii publici, aceste companii nu vor mai supravieţui.

Spre exemplu Boeing, unul dintre principalii beneficiari ai pachetului de ajutor, a cheltuit în ultimii doi ani aproape 12 miliarde de dolari pe răscumpărări de acţiuni, fiind oprit doar de criza provocată de defecţiunile modelului 737 Max. Uriaşul aerospaţial cere acum 60 de miliarde de dolari ca asistenţă din banii contribuabililor. Chiar şi luna aceasta, când a devenit clar că pandemia de COVID-19 va bloca economiile lumii, lanţul de hoteluri Hilton a anunţat răscumpărări de acţiuni de două miliarde de dolari. Grupul caută acum asistenţă de la stat de 150 de miliarde de dolari.