BNR: În caz de nevoie, recurgem la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii şi pentru pasivele în lei şi continuăm pentru valută

Autor: Roxana Rosu 30.03.2020

♦ Adoptarea unui pachet consistent de măsuri de politică monetară este de natură să contribuie la redresarea rapidă a economiei României ulterior contracţiei provocate de pandemie.

Tabloul economic global a început să se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I, în condiţiile creşterii rapide a impactului advers exercitat asupra producţiei şi a lanţurilor globale de aprovizionare, dar şi asupra cererii, de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile aplicate în numeroase ţări în scopul limitării extinderii acesteia, de natură să facă probabilă, potrivit evoluţiilor recente, intrarea în recesiune a economiei zonei euro şi a celei globale în perspectivă apropiată, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a BNR, publicată vineri.

Potrivit membrilor Consiliului de Adminsitraţie al băncii, acestea au antrenat o deteriorare bruscă a sentimentului pe piaţa financiară internaţională şi creşterea la cote extreme a volatilităţii preţurilor tuturor claselor principale de active.

În aceste condiţii, guverne din numeroase ţări, precum şi instituţii şi organisme europene şi internaţionale au iniţiat/anunţat măsuri şi programe de natură fiscal-bugetară cu caracter extraordinar, menite să atenueze impactul economic al pandemiei.

Totodată, inclusiv pentru a calma turbulenţele de pe pieţele financiare, băncile centrale majore dar şi cele din economiile emergente, inclusiv din regiune, au schimbat abrupt sau au accentuat cursul politicii monetare, adoptând, şi în regim de urgenţă, măsuri de relaxare a conduitei acesteia şi de ameliorare a condiţiilor de finanţare a economiei.

În ceea ce priveşte situaţia din România, în contextul exacerbării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, principalele cotaţii ROBOR de pe piaţa monetară internă şi-au întrerupt tendinţa uşor descrescătoare manifestată în primele două luni ale trimestrului I, consemnând apoi, în a doua decadă a lunii martie, o creştere relativ abruptă. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au cunoscut ajustări ascendente semnificative, îndeosebi pe maturităţile mai lungi, inclusiv în condiţiile deteriorării lichidităţii pe segmentul secundar al pieţei – fenomen observat şi în plan regional.

Şi cursul de schimb leu/euro s-a înscris la jumătatea lunii februarie pe o traiectorie crescătoare, considerabil mai temperată însă decât cea evidenţiată în cazul ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune.

În acelaşi timp, evaluările preliminare realizate de BNR în contextul actual deosebit de fluid au arătat ca fiind posibilă continuarea scăderii ratei anuale a inflaţiei în perspectivă apropiată, pe o traiectorie chiar uşor mai joasă decât cea prognozată în februarie, pe fondul declinului amplu al preţului petrolului.

Totodată, oprirea accelerată a tot mai multe activităţi economice, începând cu a doua jumătate a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii epidemiei COVID-19, precum şi restrângerea progresivă a cererii de consum făceau probabilă o frânare puternică a creşterii economice în trimestrul I, urmată de o contracţie în termeni trimestriali, implicând o schimbare radicală de curs a economiei româneşti în primul semestru al anului, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul mai îndepărtat de timp.

Pe deasupra, balanţa riscurilor la adresa evaluărilor preliminare privind creşterea economică, decurgând din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic înclinată în sens descendent.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 20 martie reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,50 la sută, la 2,00 la sută, precum şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual, implicând menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută.

În acelaşi timp, CA al BNR a convenit ca în caz de nevoie şi în funcţie de evoluţiile specifice, să recurgă şi la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, respectiv pentru cele în valută ale instituţiilor de credit.