Opinie Tudorel Andrei: Prima evaluare ad-hoc a impactului crizei, făcută de Institutul de Statistică, la care au răspuns peste 6.000 de manageri de companii: estimările arată o scădere mediană a cifrei de afaceri de 40% în aprilie 2020 faţă de aprilie 2019

Autor: Tudorel Andrei 01.04.2020

Informaţiile au fost culese în perioada 16-17 martie.

Cu ceva timp în urmă, a apărut o lucrare, Era turbulenţelor – aventuri într-o lume nouă, scrisă de Alan Greenspan şi publicată în România de editura Publica.

Din orice lucrare citită, ţi se întipăresc anumite aspecte care îţi revin în minte în anumite momente specifice. Cum luna martie ne-a adus pe noi toţi într-un scenariu de film de groază, din această carte mi-am amintit imediat maniera în care autorul lucrării, care peste ani ajungea pentru o perioadă de aproape 20 de ani preşedinte al FED (1987 – 2006), obţinea informaţii preţioase din colectarea datelor în avans cu câteva zile. Acestea, colectate în avans de la agenţii economici, înainte ca instituţiile să o facă, chiar dacă nu erau foarte precise, reuşeau să transmită mesaje utile pentru fundamentarea unor planuri de afaceri.

În luna martie, noi, statistica ofi­cială, trebuia să publicăm comunicatul de presă privind conjunctura econo­mică, cercetare care reflecta opinia managerilor asupra câtorva aspecte privind evoluţia economiei în pe­rioada următoare, folosind date co­lec­tate înainte de apariţia crizei sanitare.

Cele două evenimente relatate mai sus, ne-au îndemnat la dez­voltarea unor cercetări ad-hoc şi nu neapărat cercetări specifice statisticii oficiale, acestea din urmă riguroase, dar cu rezultate publicate la o anumită perioadă de timp, după momentul de începere a crizei.

În aceste condiţii, primul demers a fost acela al realizării unei cercetări prin care să evaluăm percepţia colegilor din direcţiile teritoriale de statistică privind evoluţiile din economie, ţinând seama de experienţa acestora. Rezultatele au fost obţinute în numai câteva zile şi, cel puţin din aprecierea mea, par unele veridice: scăderea masivă a volumului de activitate în domeniul hotelier şi al serviciilor, diminuarea apreciabilă în transporturi şi în anumite ramuri ale industriei şi în construcţii, evoluţii relativ stabile în industria energetică şi în domeniul IT etc. După acest prim exerciţiu, realizat în numai câteva zile, am încercat să identi­ficăm, fără a creea presiune asupra agen­ţilor economici, şi alte surse de date ope­rative, disponibile la acel moment.

În aceste condiţii, am apreciat că ar fi potrivit să avem o evaluare a percepţiei managerilor de firme din diverse sectoare de activitate şi, eventual, să combinăm aceste evaluări calitative şi cu alte date statistice, înregistrate după reguli bine stabilite, dar care prezintă o realitate din trecut în care fiecare agent economic şi-a desfăşurat activitatea în cu totul alte condiţii, relativ certe.

Plecând de la aceste premise, am aplicat un chestionar pentru evaluarea a două aspecte importante pentrui unităţile economice: evoluţia volumului de activitate şi a numărului de salariaţi, până la finele lunii martie, respectiv până la finele lunii aprilie 2020.

Vorbim despre două aspecte esenţiale pentru evaluarea mediului economic din România din martie şi aprilie, la realităţile perioadei 16-17 martie. Din fericire, reacţia managerilor incluşi în cadrul eşantionului a fost una pozitivă. Chiar dacă, ţinând seama de situaţia de facto, fiecare manager avea propria grijă, a sa, a familiei şi a afacerii pe care o gestiona, din cei 8.831 manageri incluşi în eşantion, pe baza unor criterii obiective, un număr semnificativ, de peste 70%, au oferit răspunsuri complete sau parţiale la cele patru întrebări incluse în chestionarul aplicat în format online. Deci la chestionare au răspuns peste 6.000 de manageri de companii.

Situaţie încurajatoare pentru a continua cercetarea experimentală! Ne-am propus astfel să includem în cadrul evaluării şi valori privind cifra de afaceri şi numărul de angajaţi din perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2020.

Rezultatele obţinute, chiar dacă nu sunt caracterizate de rigoarea statisticii oficiale specifică procesului de calcul al indicato­rilor infra-anuali, oferă repere semnificative în ce priveşte evaluarea pierderilor înregistrate de economie într-o perioadă de numai câteva săptămâni. În egală măsură, rezultatele trebuie interpretate având în vedere condiţiile economice din cele două zile, 16 şi 17 martie, în care s-au cules informaţiile de la agenţii economici.

Cu toate neajunsurile unei asemenea cercetări ad-hoc, de altfel singura care putea fi organizată în această perioadă, aceasta ne oferă o imagine sufficient de cuprinzătoare cu privire la starea şi evoluţia economiei în aceste prime săptămâni ale pandemiei.

Precizăm că, la nivelul statisticilor naţionale oficiale din oricare stat membru al UE, primul semnal care se dă cu privire la evoluţia economiei este rata de creştere a PIB, care se calculează la 30 de zile de la finalizarea trimestrului.

Calculul acesteia se bazează pe informaţiile statistice culese, în cea mai mare parte cu ajutorul direcţiilor teritoriale de statistică, pentru evaluarea economiei din primele două luni ale trimestrului, respectiv date determinate pentru luna a treia din trimestru, pe baza unor ipoteze de lucru şi a dinamicii economiei din perioade trecute.

Folosind cele două categorii de date, pe de o parte cele obţinute în baza cuantificării opiniei  managerilor şi, pe de altă parte, date din perioada anterioară, precum cele referitoare la cifra de afaceri, s-au evaluat pierderile economice din lunile martie şi aprilie ale anului curent faţă de realizările din anul trecut.

Într-un scenariu median, pierderea înregistrată la indicatorul volumul cifrei de afaceri din luna martie a.c. în raport cu aceeaşi lună din anul trecut a fost estimată la aproximativ 30%, în timp ce, pentru luna aprilie se preconizează o diminuare a cifrei de afaceri de peste 40%.

O iniţiativă asemănătoare a fost realizată până acum numai de Institutul Naţional de Statistică (INSSE) din Franţa. Acesta a apreciat pierderea economică din această perioadă şi reducerea consumului populaţiei în raport cu o perioadă „normală“ la nivelul de aproximativ 35%.

Până la obţinerea cifrelor oficiale, vom continua asemenea cercetări ad-hoc, considerându-le utile.Închei prin a mulţumi agenţilor economici care sprijină demersul nostru de a obţine evaluări ale economiei într-o perioadă cu totul excepţională.